01 septembrie 2014

atentia

Ca sa constientizam semnificatia a ceea ce este denumit asa, semnificatie care este miscarea sau functiunea acelui domeniu ii exploram manifestarea si o reflectam in constiinta.
 Mai intai sa constatam ca nu este denumirea unui lucru si nici a unei miscari a carei directie si sens sa fie in perceptia exterioara. Nu putem sa nu fim 'atenti'; chiar cand suntem neatenti, suntem atenti la ceva diferit de circumstantele care o solicita. Ne intalnim cu 'atentia' prima data sub forma solicitarii ei din partea parintilor si profesorilor si ca repros al lipsei atentiei. Ni se solicita atentia si noi la randul nostru o solicitam. Este evident ca atentia este 'ceva' ce avem, ceva foarte important din moment ce ni se solicita in orice interactiune am avea. "Acordarea atentiei" este necunoscuta, nu stim ce acordam si nici cum. Aceasta posibilitate de a o acorda sau nu ne conduce la ideea despre atentie ca ar fi ceva ce poate fi sau nu poate fi, sau ceva ce noi putem directiona asemenea unui jet de apa manipuland un furtun de pompieri sau un reflector pentru a lumina in noaptediferite elemente existente si invizibile. Solicitarea disperata sau autoritara a atentiei noastre ne conduce la intelegerea faptului ca este extrem de importanta, ceva individual de max importanta ca potential din moment ce este acerb si exigent invocata inaintea oricarei interactiuni cu mediul inconjurator constient sau nu.Exista milioane de tertipuri prin care atentia noastra este captata fara o solicitare expresa si transparenta, asputea spune chiar 'furata".Cel mai seducator tertip este sexualitatea si frumusetea; inhibitiile sexuale promovate si provocate de dogmele religiei crestine in domeniul sexualitatii au contribuit sa acordam o atentie ascunsa si perfida oricaror forme si actiuni care tin de sexualitate. Sexualitatea a devenit un "domeniu launtric", psihologic si ascuns in fata magnetismului caruia atentia noastra nu mai putem stapani sau controla , ii acordam atentia in mod spontan si neconditionat. Ascunderea acestui fapt nu ne onoreaza, nu faptul in sine. Din moment ce acordam atentia acestui domeniu existential spontan si fara rezerve, comportamentul nostru soial a exacerbat ipocrizia la cote inimaginabile datorita disimularii faptului; Comportamentul in toate domeniile existentiale este de factura sexuala; ppolitica, cultura, religia si finantele sunt forme de disimulare a sexualitatii care se descospira la un moment dat "ratiunea' existentei lor prin faptul ca deciziile care se  iau au in spate consideratii de factura sexuala individuala ascunsa sub tomuri de justificari ale unui pragmatism rational inexistent dupa cum evidenta consecintelor releva. Obsesia infrumusetarii si punerii in evidenta a sexualitatii individuale (botox, silicoane ,etc) este un alt tertip care ne capteaza atentia pe aceeasi tema. Alegerile si numirile in functii sunt motivate ascuns de aceleasi considerente sexuale, feminine 'la vedere" si masculine ascunse dar intuite. Un alt tertip care ne capteaza atentia dar in spatele caruia se ascunde tot sexualitatea este "banul' sau mijlocul cumpararii de sexualitate in lipsa caracteristicilor naturale care o promioveaza. Ce fac toti "bogatii" , in ascuns fireste, cand ating o acumulare care le permite orice activitate si miscare sociala? Cumpara sex si se mandresc intre ei cu achizitiile si experientele lor starnind competitii si invidii; targhetul lor se dezvaluie indiferent de cantitatea si justificare achizitiilor lor. Culmea ipocriziei este invidia ce nasc in mediile lor cei care isi ating targhetul din spatele justificarilor financiare si culturale. Cei care nu au reusit sa culega roadele captarii atentiei lor de sexualitate ii acuza si denigreaza pe ceilalti de comportament imoral si decadent in raport cu valorile mincinoase si de fatada afirmate ca mijloc pentru atingerea targhetului lor real. Sexualitatea face parte din natura si este un aspect al triadei adapost, sex si hrana specifica regnurilor animale. Ceea ce repugna este ascunderea si ilegalismul manifestarii ei , ingradirea sexualitatii dupa dogme si reguli carei contesta natura si vor sa o manipuleze prin control  in slujba unor interese contrare naturii sale libere. Dupa milenii de ingradiri ale sexualitatii si defulari 'ilegale' ruinatoare ale manifestarilor ei, explozive datorita reprimarii, "libertatea sexuala" se dezvaluie in fapt ca reactie la reprimare si sfidare, in nici un caz libertate la propriu. Am atins aceasta coarda "sesibila" dezvaluita de gesturile si mimica oricarui conferentiar si ontolog, formator de opinie si credincios, expert sau ignorant, moralist sau mitocan, etc, doar ca sa relev ce edificiu incredibil poate genera atentia captata de un aspect existential.Am relevat astfel imensitatea atentiei ca potential uman. Toate bolile psihice au ca sursa frustarile sexuale, reprimarea sau exacerbarea sexualitatii si ele se reverbereaza fiziologic in disfunctionalitati organice si astfel intregim registrul maretiei atentiei captate prin edificarea unei completitudini , unei intregimi indescriptibile si in ceea ce priveste comportamentul individului si al societatii lui. Reclamele aunt exhaustiv create pe sexualitate si sexualitatea este targhetul sistemului economic; inceputul este sfarsitul; captam bani speculand captarea atentiei de sexualitate si banii sunt mijloc al sexualitatii; cerc inchis. Ipocrit cum suntem specialisti in ipocrizie putem contrazice evidenta incercand sa captam atentia in domeniul rationalitatii traditionale, stiintifice  si culturale, dar atentia deja este captata ca sa furam din ea in alte domenii fomal diferite care sunt recatii la captarea atentiei de sexualitate si ca urmare de aceeasi factura si din acelasi domeniu. Atentia este tema conversatiei si evidenta maretiei ei ca potential creator cred ca am relevat-o prin consideratiile de mai sus. Aceste evidente ale captarii si puterii acestor captari ale atentiei  ne releva modalitatile prin care o risipim dar si faptul ca ceea ce denumim atentie este ca manifestare expresia comuniunii existentiale, care odata  destramata,  atentia o reface. Acum sa exploram domeniile intime ale atentiei; fara atentia noastra captata de un domeniu nu exista perceptia lui; atentia captata de un domeniu face ca celalate domenii sa fie ignorate, domenii in care nu suntem atenti; ca urmare captarea sau concentrarea atentiei are caracter exclusivist.unde este atentia noastra acolo suntem si noi ca energie sau acolo este energia noastra. Astfel atentia concentrata ne 'localixzeaza' in imensitatea inconjuratoare. "LOcalizati", circustantele locului "devin" mediu existential individual sau prezenta individuala. Apoi reflectam acceptand sau negand circumstantele locului si denumim acesta activitate gandire. Gandim 'locul si interactiunile locului" hranindu-l cu energia gandului nostru, intarind circumstantele si miscarea sa conflictuala sau armonica. Observam ca atunci cand atentia noastra este captata de un domeniu, suntem in fapt in deplin acord cu domeniul si manifestarile lui extreme sau armonice. Acest acord implicit acordarii atentiei ne dezvalui o caracteristica a atentiei in manifestare; nu induce conflict intre individ si domeniul caruia ii acorda atentia sa, este una cu domeniul si traieste manifestarile lui istorice sau creative,  extreme sau armonice. Aceasta evidenta a manifestarii captarii sau concentrarii atentiei ne releva faptul ca atentia ne "individualizeaza impersonal", ne 'face' una cu locul si interactiunile lui, sau una cu domeniul si experienta lui, cu stiinta sa profunda sau superficiala. Cand suntem atenti la un domeniu al existentei suntem acel domeniu, traim acel domeniu si intreaga sa istorie . Atentia 'face observatorul una cu observatia" si   cunoaste experienta  prin trairea completitudinii ei si in nici un caz prin judecarea ei intelectualizata sau educatie. Astfel vedem oameni educati, experti si iluminati care desi neaga ororile ignorantei intr-un domeniu, le traieste. profesori universitari care-si bat nevestele , se confrunta cu ele doar pentru ca pentru ei nu mai au sex apel. Si femei intelectualizate care cumpara gigolo, sau sunt vulnerabile fara putinta de aparare in fata atacului sexual al unuia. Singura mea intrebare este de ce suntem ipocriti si nu recunoastem macar intimitatii noastre aceste aspecte. recunoasterea lor ne-ar conduce la a rationa si a exprima sexualitatea liberi de ingradiri morale ipocrite in fapt si fara energie.Astfel am ajunge la a nu mai ascude si a ne manifesta liberi sexualitatea fara extreme si defulari , fara sa mai vorbim si sa mintim pe tema ei, fara sa-i mai acordam in ascuns atata impiortanta care o demoleaza. Nu te poti desparti de cineva cand nu ai fost niciodata impreuna; iar daca esti impreuna nu te poti desparti vreodata. Suntem impreuna cu sexualitatea si nu ne putem desparti de ea indiferent de consideratiile moralizatoare si utopice. Atractia sexelor este inevitabila si are legitatile ei nescrise, neintamplatoare care se manifesta in viata fiecaruia si refuzul lor este demolator individual si colectiv. Atentie, nu confunda libertatea sexuala cu libertinajul sexual. Libertatea insasi are legea ei , ratiunea ei existentiala si daca suntem in acord cu ea ne va conduce orbi fiind fata de ea la implinire sexuala care insemna eliberare de povarea disimularii . Subiectul sexualitatii ma fura si pe mine pentru ca atentia captata este putere. Dar revin la tema atentiei. Exista o atentie care nu este captata sau concentrata? nu stim dar putem releva comportamentul nostru cand atentia nu este captata sau cand suntem neatenti la circumstantele launtrice psihologice si circumstantele exterioare. Poate ca nu am experimentat constienti o astfel de atentie dar ea exista si a fost traita de fiecare. Starea de indragostiti este o stare a atentiei neconcentrate si in perceptia noastra apar si stelele si florile si toti ceilalti , perceptia se extinde la intregimea circumstantelor fara sa se concentrze pe vreunelement  si totusi fara a neglija vreunu; intr-un fel atentia este punctuala fara atasare de punctul care suntem si astfel nu suntem exclsi noi insine din atentie. Aceatsa stare a atentiei neselctive, neexclusiviste, 'linistite" prin lipsa concentrarii si ingradirii ei, se reflecta asupra noastra senzorial ca stare de energie , de putere naturala, putere in care nu suntem puternici ci puterea, o stare de bine a carei pierdere o deplangem interior si este sursa nemultumirilor noastre. "puterea naturala" la care ma refer are caracteristici dezvaluite de comportamentul nostru; nu este represiva ci protectiva, nu este violenta ci calma, calmitatea omului puternic care nu are nevoie sa-si demonstreze puterea, deci este nedemonstrativa, intima, intimitate care comunizeaza si protejeaza existenta in plenitudinea ei tocmai datorita caracterului atentiei respective de a nu se concentra excluzand si ignorand. O astfel de atentie este o atentie continatoare, o atentie mama tuturor sau intregimii prezentei umane. in aceasta atentie suntem impliniti si preaplinul implinirii noastre se revarsa fara spectacol asupra subiectului indragostirii noastre, o astfel de atentie este iubire si intr-o astfel de atentie traim natural. Atentia libera de ingradiri si scopuri este viata, energie inteligenta si libera in cuprinzatoarea ei creatie. nu putem spune ce este atentia dar putem releva prin manifestarile ei care sunt modalitatile noastre comportamentale caracteristicile sublimului ei. Atentia este profunzime fara fund si inaltime fara varf in acelasi timp sau sincronicitate si simultaneitate; este ceea ce este una cu ea insasi in toate nivelele de distinctie si rafinament existential ale constiintei. Atentia pot spune ca este puterea comuniunii si care ne contine si ne exprima. Atentia ne garanteaza libertatea, surmontarea ingradirilor irationalitatii sau antiratiunii existentiale; este libertatea noastra la indemana fiecaruia fara vreo exigenta in asta. Fara constienta sublimului acestei puteri incomensurabile la indemana fiintei neconditionat si subordonat (in ordinea ei), risipirea ei este concentrarea atentiei care ne exclude excluzandu-se, atentia concentrata pe lucruri si obsesia acumularii lor ca redundanta comportamentala. Fara atentie nu exista perceptie, fara perceptie nu exista inteligenta fara inteligenta nu exista gandire si fara gandire informatie si fara informatie stiinta si fara stiinta ignoranta, etc. fara ignoranta nu exista constiinta, fara constiinta fiinta . Atentia este putere, fara putere nu exista gol de putere si fara gol de putere nu exista libertate, fara libertate nu exista iubire si fara iubire nu exista implinire in existenta , fara implinire nu exista bucuria de a fi. atentia este vie una cu fiinta universului si individului in starea ei nu se disociaza si nu disociaza, este fundatie a vietii si existentei. Pe aceasta tema putem explora si releva la infinit aspecte si manifestari, modalitati comportamentale si consecintele lor ,etc, datorita evidentei imensitatii sale. Simtamantul imensitatii este una cu atentia si imensitatea care ne contine si exprima fiinta individuala si colectiva. Curaj si succes in explorarile voastre pe aceasta tema si vom itelege ca nu pot fi exaustive motiv pentru care este nevoie de fiecare in explorarea misterului si miracolului sublim denumit atentie si la indemana fiecaruia ca dar si har..Tot incerc sa o scurtez dar atentia nu ma lasa. Imi releva ca sa relev modalitatea in care ii folosim puterea impotriva noastra. Obisnuinta educata cu mare efort este sa o concentram asupra aceea ce ne place. Implicit respingem ceea ce nu ne place refuzand sa-i acordam atentie in copilarie. Dar aceasta separare instinctiva care are sensul si ratiunea ei profunda, aplicata in nivelul formal superficial si senzorial doar, nu implica distinctii ci contrare; contrarele sau opusurile se genereaza unul pe altul sunt la 'pachet" si astfel oscilam intre ele acordand atentia care nu separa, indiferent carui opus ca o oscilatie ce onduleaza intre cele doua opusuri ca limite ce ii determina amplitudinea. Astfel ne trezim mereu in aceleasi circumstante emotionale ale goanei dupa placeri si fugii de neplaceri la suprafata evenimentelor. Adevarul a ceea ce este face distinctia intre ce este adevar curat si minciuna, distinctie in care ce este adevar nu este consecinta sau efect, este evidenta existentiala nedeformata, naturala. astfel putem implicit si fara gandire directiona atentia inspre ce este si cu care suntem in acodr deplin. Ex: in existenta ne 'intalnim" cu tot felul de blocaje si opozitii la existenta individuala si exprimarea ei curata.Ne separam de ele si cautam o rezolvare. Prin separare ne excludem domeniului problemei respective si orice solutie am considera valabila nu este in acel domenui, nu functioneaza in domeniul opozitiei la existenta si exprimare care ramane acelasi si cu care ne confruntam in continuare. ( ex reformele invatamantului care nu se mai termina odata este dovada faptului ca solutiile politicienilor sunt in afara invatamantului si din afara nu pot decat sa-l perturbe; asemenea este si in problemele reformelor personale). Aceasta evidenta ma face sa constat ca problemle sunt de nerezolvat din motivul ca sunt false si falsul genereaza fals, falsitati. Ocupandu-ne atentia cu probleme false ele se vor umfla complicandu-se pana la explozia lor. Putem intoarce spatele problemelor si sa acordam atentia acelor aspecte ce sustin si intretin existenta si viata individuala? cetateanul acorda atentia sa lipsurilor si conflictelor, problemelor si confruntarilor, o canalizaza prin teama catre tot ce este mai rau pentru sine si teama este putere, puterea atentiei canalizate sau captate de scenariile viitorului "de groza", al mortii, al saraciei, al sclaviei si ingradirii oricaror drepturi naturale la existenta si exprimare prin control sofisticat tehnologic si forta reprimatoare peste puterile opozitiei  individuale. Dar toate aceste scenarii sunt prefabricate tocmai pentru a induce teama si obedienta si sunt false in raport cu libertatea si puterea atentiei, dar se sustin tocmai prin atentia acordata lor. ca sa fie tacamul complet orice incercare de neglijare a lor de catre atentia colectiva sau individuala este taxata ca iresponsabilitate si ignoranta si astfel ni se capteaza atentia cu acordul nostru implicitat de dorinta responsabilitatii si valorii cunoasterii individuale. In istoria reusitelor colective este cunoascuta expresia pe care o foloseau conducatorii dupa ce ascultau toate variantele de raspuns la o circumstanta conflictuala: "inapoia mea" si toti cei ce cuvantau se retrageau pentru a face loc deciziei conducatorului. Acest "inapoia mea" are semnificatia de " experienta fumata" care si-a aratat deja ineficienta, "am mai facut cum ziceti voi si nu s-a rezolvat ceva"; are si semnificatia de atemporalitate cu circumstanta , venit din trecut si irelevabnta ca solutie in prezent. Mai are semnificatia de "a intoarce spatele' , 'a da la spate' 'a nu acorda atentia noastra". Atentia eliberata de sabloanele trecutului ramane neconcentrata si releva o totalitate si miscarile din ea , o tatalitate in care toate dorintele si scopurile prezente care au concretizat respectiva circumstanta conflictuala se releva constiintei conducatorului si el vede calea pacificarii ei in conformitate cu care ia decizia "efectului zero", efect in care toate dorintele implicate si conditionate unele de altele isi gasesc implinirea sau mor si astfel circumstanta conflictuala inceteaza sa mai existe.Un alt exemplu mai plastic este acela al unui om legat cu p funie foarte tare de un stalp asemenea unui caine si aceasta situatie il revolta si enerveaza la maximum, tubeaza ca un caine legat in lant.Trage de funie, incearca sa o rupa, injura si se lamenteaza, dar cu cat efortul eliberarii este mai mare funia se strange mai tare pe gat.Atentia acordata  funeiei si rezistentei sale care-i stimuleaza simtamantul neputintei ii ascunde foarfeca de langa stalp si faptul ca nodul se desface usor numai eliberand tensiunea din funie. A intoarce spatele nu insemna a ignora sau a nega ci a fi dinamic cu atentia ta intr-o dinamica lucrativa in coordonare. Oamenii atenti sunt intotdeauna calmi si surazatori , nu pot fi luati 'pe la spate" Orice surpriza ar apare atentia le confera "viteza' evitarii neplacutului sau accidentului.In tehnica zen de lupta fara premeditari atentia confera raspuns eficient la nivelul aparitiei intentiei de a fi lovit si raspunde simultan cu ea, atacatorul se trezeste supus la ceea ce vroia sa supuna adversarul. Cu alte cuvinte atentia intoarce adversarului propriile intentii si consecintele lor; ceea ce intentionezi se intorce impotriva ta , 'fiecare pasare pe limba ei piere" O astfel de atentie este curata si este o altfel decat atentia folosita inconstient.Nu verificati puterea atentiei concentrand-o pe negativ si negativitate caci veti fi surprinsi sa o traiti si suportati. Nu va uitati la filme de groaza caci veti trai groza din filme precum groza de la stirile de la orele 17.oo. fieva mila de voi daca nu v-ati acordat deja responsabilitatea atentiei ca intrebuintare.Unde este atentia fiecaruia este si fiecare si este chiar situatia; "recunaosteti-va ca daca nu va recunosteti sunteti in nenorocire , nenorocirea chiar." De ce acordam atentie tuturor nenorocirilor prezentate noua? Oare ca sa ne incalzim cu iluzia ca inca ne e bine sau mai bine si nu ni s-a intamplat? Suntem deja acolo si urmeaza ceea ce ignoram sa nu ne ignore! Sunt oameni care folosesc constienti si responsabili puterea incomensurabila a atentiei si gandului lor si am sa dau exemplul echipei care traind intr-un oras cu foarte multe accidente de circulatie au decis sa se intalneasca periodic si impreuna sa acorde atentia si gandul lor situatiei in care cetatenii propriului oras se responsabilizeaza si conduc atent, vigilenti, respectand regulile pe domeniul public al circulatiei unde sunt necesare si eficiente in folosul tuturor. Descriau situatia detaliind comportamentul conducatorilor auto si armonia circulatiei instalate astfel, creind viziunea armoniei si eficientei circulatiei publice responsabile in folosul tuturor. Statistica accidentelor la inceputul acestei actiuni pozitiona orasul pe locul intai la nr, accidente de circulatie si dupa cateva luni inregistra o scadere cu 25%. Beneficiarii acestei "scaderi" in lipsa traume si immormantari nici nu stiau cui se datoreaza asta. Asta da smerenie si dar. Nu puterea individuala era sursa ci puterea atentiei alocate si concentrate unei gandiri directe si neconditionate de circumstante in care beneficiul personal este implict si necunoscut si ca atare nu este pretext de imfumurare si impaunare cu merite ca sa ceri rasplata. Cine esti ? intrebam tacut! dar nu auzim raspunsul tacut: "tot-tu,totul".

Un comentariu: