02 iulie 2013

povestea muntelui (5)

Au trecut 7 cicluri de efort pentru Io-N  sa patruda sensul si caracterul creativ al semnelor filigranate de parintii sai.
Bunicul il invatase fiecare semn in parte, fara asocierea lor. Aceasta  revenea efortului  propriu. Complexitatea semnelor era asa de mare si fascinanta incat uitase pur si simplu de scrisore. Cunoastea semnele dar nu formase inca asocieri din ele; le intelegea ca unitati de sine statatoare cu miscare nemiscata sau aceeasi. Bunicul il privi si puse intrebarea care-l trezi din fascinatie:
     -Unde e scrisoarea? Acum o poti descifra!
Brusc isi aminti de scrisoare de mesajul ce asteapta auzit. Fugi si lua scrisoare si privind-o incepu sa scoata sunete aferente simbolurilor si ele incepusra sa vorbeasca cu propria voce. Dupa ce repeta de cateva ori sensurile se revelau, imaginile se formau, intelesurile se relevau. Descifrarea scisorii se dovedi o explorare uimitoare a necunoscutului sau continut. Uita de tot si toate si in minte ii aparura parintii sai care-I vorbeau cu dragoste si caldura
    -“Fiule, suntem inminunati si inviati prin tine. Cunoastem imboldul tau de a ne urma si tocmai acest imbold ne-a determinat sa comunicam cu tine prin aceste mijloace. Nu ne-am putut intoarce acasa si am ales acest mijloc. Nu vom starui in a explica experientele traite in civilizatia vailor intunecate , nici modalitatile lor comportamentale si realizarile lor. Sunt intradevar putin relevante evolutiei piscului. Insa ceea ce este relevant si cu adevart pretios iti vom comunica. Acesta descoperire a meritat pretul platit de generatiile disparute ale familiei noastre. Suntem convinsi ca intelepciunea ta va tine cont de cele ce-ti vom releva referitor la acesta civilizatie de la poalele muntelui existentei pe al carui pisc traim”
Nerabdarea il cuprinse din nou pe Io-N dar experienta civilizatiei sale intrupate il linisti din nou deschizandu-l spre necunoscut.
  -“ Fiule, nu este necesar sa ne urmezi, ai ceva mult mai pretios de facut. Ramai la limita copacilor si condu prin tinutul norilor pe toti cei din vale care vor sa urce muntele. Cu cat mai multi din ei urca muntele si ajung pe pisc cu atat creste mai mult stralucirea vailor, iar magnetica fascinatie inrobitoare a intunecimii scade. Evolutia piscului nu poate fi reala fara evolutia fundatiei muntelui. Cu adevarat importanta nu este nici constiinta stralucitoare a piscului, nici intunecata vailor; ci constiinta muntelui intreg care  se naste prin unificarea lor. O noua lumina se naste, constiinta muntelui intreg Aceasta nastere  da rost nou  fiecaruia in parte si piscului si vailor. Acesta noua lumina va ridica pe noi niveluri potentialul exploratorilor civilizatiilor piscurilui si  vailor. Vor putea creea exploratorii stelari armonii in univers si cei ai muntelui in vaile si in fundatia sa. Iti vom spune acum secretul civilizatiei vailor intunecate: cetatenii acetestei civilizatii sunt dispsrutii nostri de care nu mai stiam nimic, suntem noi insine. Chiar daca intunecimea vailor i-a inglobat ei hranind-o,  stralucirea lor si a piscului pe care s-au nascut nu a disparut vreodata. Din acest motiv ei au imboldul urcarii muntelui sau intoarcerii acasa. Desi stralucirea lor a disparut vederii , ea s-a concentrat in centrul fiintei lor si este sursa oricaror realizari. Amintirea locului nasterii au denumit-o “rai” in care cred ca ajung “dupa moarte” desi nu au ajuns, cei care au ajuns, decat in viata. Cei care au murit sau disparut la propriu fie ai piscului fie ai vailor sunt cei rataciti in tinutul norilor, denumit “iadul’celor din vale. Din tinutul norilor este emanata intunecimea vailor si cei care au ajuns in vale s-au adaptat intunecimii si au evoluat diferit de noi, s-au intarit corporal ca sa sustina toxicitatea norilor si au inventat mijloace prin care sa suplineasca calitatile piscului uitate. Iata de ce te rugam sa te inhami la condusul spre pisc al celor din vale. Degeaba ai cobora dincolo de limita copacilor, doar ce-i ce hotaresc singuri sa urce, vor urca. Noi am piedut stralucirea incercand sa-i determinam sa urce muntele. Desi spun ca vor,   norii nu-i lasa. Numai stralucirea lor launtrica determina hotararea, in nici un caz  dorinta. Vei sti ca stralucirea a hotarat, cand vor trece de limita copacilor si ca numai tinutul norilor ii poate opri. Dincolo de limita copacilor nu stiu ce sa faca, nu stiu cum sa existe si in tinutul norilor sunt inselati si se ratacesc in noianul de posibilitati ale efemeritatii identificarii. Fara sa ajunga pe pisc memoria originilor lor nu este activa, lumina lor nu straluceste prin groasa coaja a obisnuntelor ritualice. Exclusivismul characteristic vailor intunecate are un rol functional in edificarea fascinantului si fermecatorului edificiu al perceptiei de o incomensurabila frumusete. Folosirea gresita a  acestui spirit exclusivist  in interactiunile umane este sursa norilor si emanatia lor. Exclusivismul fara ratiune este un nor al irrationalitatii umflat de energia celor care au fost absorbiti si digerati de el. Prin nasterea luminii muntelui intreg a carei moase, cele doua civilizatii ale muntelui sunt,  vom elibera din capcana norilor pe fratii nostrii rataciti acolo, fie ca sunt ai piscului sau ai vailor. Exploratorii piscului au trecut prin limta norilor , exploratorii vailor au trecut de limita copacilor si  la mijloc sau intalnit prima data prin stramosii nostrii. Faptul ca nu mai puteau comunica direct i-a separat; energia comunicarii directe este absorbita de nori. Acum cand putem comunica prin mijlocirea acestei realizari a vailor nu mai poate sa ne separe nimeni dar implica  necesitatea transportarii suportului comunicarii. Cei din vale vor comunica cu ajutorul celor ce pot depasi limita copacilor iar cei de pe pisc, prin cei care se intorc daca mai doresc s-o faca. Foarte putini se mai intorc si  daca o fac, sunt considerati avatari ai piscului si invatatori. Pentru ca putini se intorc stralucirea vailor creste lent si evolutia lor este greoaie; iata de ce credem ca tu, fiule, poti face ceva folositor ambelor civilizatii conducandu-i pe pisc si  explicandu-le “secretul” lor. Mai avem un secret de impartasit. Nu ti-am asociat numele familiei numelui tau din convingerea ca misiunea familiei noastre s-a implinit si prin tine  si-a incheiat menirea. Incepand cu tine nu mai este cineva care sa urmeze munca familiei din moment ce este sfarsita prin descoperirea secretului celor din vale si ratiunii lor functionale in intregimea muntelui. Cei din vale sunt nascuti pe pisc si au creat o noua expresie care sa unifice intregimea muntelui in constiinta sa. Starlucirea lor natala a luminat prin negurile norilor frumusetea diversitatii si intregimii muntelui ;  prin comunicarea directa cu locuitorii piscurilor care nu au uitat natura lor au dat nastere unei noi lumini mai stralucitoare si mai vii. Noua lumina ne va ridica pe noi trepte de ordine si functiune in imensitatea inconjuratoare a fiintei umane.  Aceasta noua ordine si functiune armonica, intrinseca ei, ne deschide un infinit de explorat, dincolo de munte, dincolo de stele, infinitul creativitatii, potentialul ei, intrisec fiintei umne, regasit. Lumina muntelui intreg ne daruieste cu stiinta de a genera lucruri complete si de sine statoare Incompletitudinea nu va mai perturba vaile si nici nu va mai risipi din stealucirea piscurilor.
Cu dragoste tatal tau, EL si mama ta, Luui (numele cu care suntem cunoascuti aici in vale)
P.s. Sa stii ca ai un fratior aici, Vla-D.(Puui).

   

Un comentariu: