povestea muntelui (2)

 Dupa ce observa discret de la distanta aparitia,  se hotara sa-i apara in fata.

Vigilenta era necesara in fata unei aparitii zgomotoase in orice miscare si care pe deasupra cara in spate tot felul de ciudatenii care-i ingreunau ascensisiunea. Si mai mare mirare ii produse comportamenul aratarii in momentul intalnirii lor. Strabunicul observa diferentele dintre el si cel asemenea lui si le conserva in memoria sa sub formele ‘cel delicat si stralucitor fata in fata cu cel viguros si intunecat”  Pana in acel moment nu cunoscuse ceva diferit cu care sa se compare pe sine si fratii sai de pe pisc Cand a fost observat nu mica  fusese mirarea strabunului cand aratarea se arunca la pamant cu capul in tarana si bolborosi cuvinte de neinteles. Pana in acel moment civilizatia piscului nu cunostea altfel de finite asemenea lor care sa fi populat muntele de dedesupt motiv pentru care strabunicul meu era in culmea intensitatii calitatilor sale. Observa ca limbajul folosit de aratare, in timp ce dadea cu fruntea de tarana muntelui, era in cea mai mare parte acelasi cu limbajul lui si se stardui sa inteleaga ce spunea aratarea. Desi intelegea mare parte din cuvinte nu reusea sa inteleaga si mesajul lor. In cele din urma pricepu ca lui i se adresa cu “doamn’ si “stapan”, iar cand se referea la el cu “umil” si “sluga”. Aceste cuvinte si intelesul lor era necunoscut civilizatiei piscului. Cand intelese ca aratarea nu avea ganduri dusmanoase o lua de umeri si o ridica din tarana si o ruga sa se linisteasca si sa stea de vorba. Il intreba despre intelesul cuvintelor necunoscute si il ruga sa-i povesteasca istoria lui, de unde vine si ce il determinase sa urce spre pisc. Povestile celui viguros si intunecat consemnate cu sfintenie  erau fascinante si ingrozitoare prin incredibilul lor in acelasi timp. Ingrozit si fascinat strabunicul meu din urma cu 4000 de cicluri planetare il intreba la final cum se chiama si afla ca numele lui era Melchisedec, primul din civilizatia sa a carei descrieri pe strabun il ingrozea, care reusise sa treaca dincolo de limita copacilor. El ii povesti ca vaile intunecate erau populate si ca fiecare cetatean al civilizatiei  vailor intunecate era manata de un imbold de neinteles de a urca spre pisc, dar ca piedici de neinteles se opuneau si nu reuseau sa-si implineasca visul care se cerea implinit, de cand se stiu ei. Multe cai si metode inventasera dar se pare ca toate erau inselatoare. Strabunicul meu dupa ce asculta cu mare atentie si uimire toate marturisirile celui viguros si intunecat , dupa ce ii ceru toate clarificarile necesare referitoare la intelesul cuvintelor ”crima” si “razboi”, “hotie” si “Talhar”, “minciuna” si  Inselator” si multe alte cuvinte necunoascute lui, vazand ca se linistise,  il ruga sa-l asculte la randu-i.  Ii povesti despre existenta civilizatiei piscului caruia ii apartinea, complet diferita de tot ce ii povestise si cu rabdare si in detaliu ii descrise comportamentul si valorile ei. Nu putin se mira vazand expresia de incantare si bucurie de pe chipul lui Melchisedec care-i  spuse ca tot ce auzise era implinirea visului de milenii ale propriei civilizatii pe care nu reusisera  sa-l implineasca. Si-i provoca multa bucurie faptul ca visul lor era implinit deja pe piscul muntelui. Ii mai spuse bunicului ca ei denumesc “raiul” acest vis implinit de cetatenii piscului si Dumnezeu  pe carmuitorul sau. Ii mai spuse ca, atunci cand l-a intalnit, a crezut ca-l intalnise pe Dumnezeu dar ca acum stia ca intilnise un inger al sau trimis sa-l lumineze. Strabunicul meu ii oferi sprijin pentru a-l conduce pana la pisc , ii spuse sa renunte la greutatea carata pentru ca tot ce este posibil sa-i trebuiasca se gasete pe drum. Melchisedec refuza explicandu-i ca nu poate renunta la suplimentele de oxygen,  alimente si alte acareturi fara sa fie perturbat de conditiile piscului. Atunci intelese ca asa cum lui ii trebuise un system imunitar intarit ca sa strabata zona norilor la fel celui viguros mediul piscului ii era nepropice. Melchisedec renunta la ascensiunea piscului si hotara ca cele aflate sunt foarte necesare fratilor sai, asa  ca renunta la visul sau pentru a le duce invatatura raiului necunoscuta lor. Strabunicul meu se intorsese pe pisc iar descoperirea lui a fost considerata epocala; multe cicluri planetare povestea despre existenta unei civilizatii a vailor intunecate de la baza muntelui si a specificitatii sale inspaimantatoare a fost subiect de indelungi dezbateri si analize filosofice.