capra vecinului

Este cunoascuta povestea invidiei si a deciziilor sale.

 Cea mai inalta calitate a gandirii este intelepciunea, inteligenta in actiune. Solomon este simbolul intruparii intelepciunii in gandirea si actiunile umane. Cand ne aflam in dorinta, ne aflam intre da si nu. Suntem debusolati  de puterea argumentaiei lui da si alui nu. Vrem sa facem ceva dar argumentatia lui nu este puternica, vrem sa nu facem, dar argumentatia lui da este la fel de puternica. Suntem la mijloc incapabili sa luam  o hotarare pentru ca ambele argumentatii sunt reale Cand nu le ascultam, repetam ce am mai facut, pentru ca sa nu facem ceva nu putem. A nu actiona in sensul lui da sau al lui nu este iluzoriu; refuzam pe da si actionam"impotriva" lui, sau viceversa. Dar a actiona in sensul lui nu insemna a repeta sensul unui da trecut, supravietuirea unui da consumat deja.. Din acest motiv spunem ca ne hranim cu fecalele trecutlui, amintirile. Dorinta imparte gandirea in doua structuri de idei opuse si de aceeasi putere  in fata carora nu stim sa decidem atitudinea ratiunii, asentimentului; Intram in lupta dintre aceste structuri opuse  de idei si avem impresia ca este lupta noastra si suntem luptatori, ne-am identificat osciland cand cu una cand cu alta. Solomon in experienta sa povestita peste veacuri s-a aflat in acesta situatie; doua femei isi disputau maternitatea unui copil asemanator cum cele doua structuri ale cunoasterii generate de dorinta isi disputa maternitatea sau paternitatea dvs. Al  cui sa fiti, al lui da sau al lui nu? Al dorintei sau al opusului ei ?  Al actiunii sau al reactiei? Al indraznelii sau al rutinei? Al vietii sau al mortii? etc. Solomon in asentiment cu dorintele celor doua si constient ca adevarul (copilul disputat) este intreg in orice situatie, a vrut sa le satisfaca dorinta ambelor femei si a decis sa fie taiat copilul in doua parti egale ca sa primeasca fiecare una, in popor se spune "sa multumeasca  si capra si varza". Adevarata mama a renuntat la cererea ei ca sa ramana copilul in viata. Inteleptul a aflat cine este mama adevarata fara opozitie. Adevarata mama isi sacrifica atasamentul de dragul copilului ei. Intotdeauna intre da si nu adevarul este unul singur, ori da , ori nu. "Da" nu este posesiv si nici obligatoriu, "nu" intotdeauna este obsesiv. Da este fuid, nu este fix. Cum intotdeauna oferta dorintei este cunoascuta (nu poti dori ceva ce nu cunosti, care nu exista deja), fragmentarea gandirii in opozitia lui "nu" este fragmentarea cunoasterii, ori cunosterea este o intregime nefragmentabila decat imaginar, iluzoriu, iar rezultatul acestei iluzii este efemetitatea ei. Decat sa pierdem timpul lucrand la edificiul lui "nu" mai pragmatic este sa fim atenti la selectii. Inteligenta in actiune renunta la selectii precum femeia la copil ca sa nu fragmeteze cunoasterea, este pentru si nu impotriva. Adevarul pentru care merita sa te angajezi personal este relevat  de nonconflictul sau (tau) interior. Nu poate fi o idee pentru ca ideea este o sabie care despica, sabia dreptatii este justitie si injustitie,  dreptatea este relevata de asentiment.Cu ce suntem in asentiment fara argumente? Cu orice suntem in asentiment neconditionat este o plenitudine in plenitudine, dreptatea si adevarul neconditionat de dorintele sau ideile despartitoare, exclusiviste .Este cineva care nu este in asentiment neconditionat si neargumentat cu viata, cu existenta sa in viata, sau cu libertatea , frumusetea si bogatia perenitatii lor? Refuza cineva iubirea? Gandul este intreg si unic, neconditionat existential de asocierile argumentative, este  sau nu este , este intreaga frumusete al minunatului sau edificiu tacut. Dincolo de tine nu exista altcineva;. esti stapanul propriei tale experiente, sau soarte. Perceptia noastra este in oglinda ego-ului, iar zidul amintirilor este strapuns de aspiratiile umane, asentimentul sau ratiunea sau puterea umana . Cand ne trebuiesc motive insemna ca nu suntem in asentiment cu faptul, cu noi insine."Dati-mi in punct de sprijin si rastorn pamantul" psihologic exprimat 'dati-mi un motiv si rastorn pamantul", dar nu trebuie rasturnat ceva, sau rasturnat polii magnetici si sensul de rotatie de cateva ori !!! Noutatea, prospetimea nu este un motiv, ci naturala si nu are opozitie in memorie. Coroana umanitatii cu cele 24 de diamante sau Ore ale zilei si scenariile lor abstracte este coroana intelepciunii, a inteligentei in actiune. Edificul ei, este minunatul edificiu al perceptiei in care suntem vii, creativi, Aspiratiile sunt creative, elanul libertatii si comuniunii  este fara motiv , este miscarea speciei in iubire, specia iubirii sau umanitatea a carei gandire este neprvertita de exclusivism ideologic. Suntem in asentiment cu alegerile fiecaruia ; acestea nu sunt in conflict cu propriile alegeri. Intelepciunea nu alege ci distinge ceea ce este adevarat de ceea ce este fals si asta desconspira inteligenta ca sursa vie, tata si iubirea ca viata mama. Iubirea renunta la noi  nu ca sa ne parasesca ci ca sa nu fim impartiti in doua si sa recunoastem adevarata mama. Fragmentarea gandirii si bigotismul emotional sunt reperele "taierii in doua a copilului " dar copilul nu a fost taiat ci prin consecintele acestei variante s-a relevat realitatea mamei. Fragmentarea gandirii sau bigotismul ideologic si doctrinar este doar iluzia care ne releva adevarul a ceea ce este. "Nu" este un adevar abstract si teoretic care necesita demonstratii ample, adevarul este dinamic si creativ, natural , de sine statator, nu este abstract.. Actiunea sa corectiva, vindecatoare este egologia, curatirea egoului de pseudoinformatii, eliberarea lui de sub autoritati sau idiotii ale falsitatii sau minciunii. Noi consideram ca sfarsitul este fatalitatea si ne temem de sfarsit care faptic este confundarea inceputului sau originii cu ideea de sfarsit. Faptul evident este ca nimic nu se sfarseste si nu incepe, ca suntem sursa inceputului si sfarsitului iar intre ele sta timpul fara timp, cunoasterea sau stiinta universului reflectata in materie si gandire. Edificiul perceptiei este edificiul stiintei  si inteligenta vie sursa sa. Inteligenta perceptiei nu este 'personala" ca sa ne batem intre noi care suntem mai inteligenti sau prosti. Daca ne batem pe tema asta suntem prosti, cu spatele la inteligenta. Noi percepem realitatea, dar nu asa cum este ea, percepem o relitate fragmentata ca si  gandirea formata din lucruri separate intre ele; da, lucrurile sunt distincte unele de altele insa separea lor este iluzorie. In profunzimea acestei iluzii sta unicitatea si completitudinea inteligentei si stiintei in inteleapta exprimare a intregimii sale creatoare. Capra vecinului este capra ta pe care o atribui altuia, proiectiei tale in oglinda ego-ului sau a gandirii. Stiinta sau miracolul lui a fi este unica, dar reflectarea ei in gadire  este interpretativa cand o abordam prin excluderea nostra din ea sau conceptia victimei si a plansului de mila.. Stiinta spune ca nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, ci totul se transforma (schimba forma) dar noi urmarim si vedem doar castig si pierdere, transformarea ramane un mister dar nu o putem evita. Obsesia este opozitia gandirii la transformare si boala gandirii fragmentate, chiar fragmentarea  si conflictul launtric al atentiei selective. Daca nu pierdem timpul sau cunoasterea cu conflicte si opozitii ne regasim linistea mintii si iubirea inimii, locul in constiinta unde suntem asa cum suntem sau am elevat constiinta transformand-o. Posibilitatile acestui "loc" sau transformari sunt nebanuite, imposibil de inchipuit, premeditat. Potentialul fiintei umane in acest 'loc" si pozitionare naturala in propria constiinta sunt denumite paranormale cand in fond sunt naturale. Paranormala este indiferenta si cruzimea prostiei. Un om eliberat de sub autoritatea falsului informational a fost intrebat "si totusi ce ne omoara?" In hohote de ras din toti rarunchii, a raspuns cu greu: " prostia te omoara" Postia nu este lipsa inteligentei ci incremenirea in confuzii, incapacitatea distinctiei adevarului de minciuna. In popor se spune ca "nu tot ce zboara se manaca" si asa este cand intelegem ca ceea ce zboara este ideea. In fond obsesia mancarii apartine regnului animal si noi nu suntem animale!?