25 martie 2013

a colabora cu astrograma

Iata ca mi-am luat inima, nu in dinti ci ca pe un buchet de flori primavaratice (ale unei primaveri ce se cam lasa asteptata...) si am pornnit inspre voi intr-o poveste noua si totusi atat de veche pe cat suntem noi.
Colaborarea, iata unealta fiecaruia dintre noi, pentru care si despre care atat blogul in sine cat si Vio pledeaza explicit si implicit, pare sa poata fi folosita. Asa cum invatam sa folosim stiloul (multi dintre noi am inceput cu penita si calimara...), devine simplu de deprins ceva despre care stii ca il ai la indemana. fac din start distinctia ca aceasta rostire a mea catre voi este intr-un plan pragmatic.
De foarte multe ori am meditat, m-am intrebat, am cercetat si rascercetat, DE CE? acest demers absolut sincer si clar, deosebit de special si mai ales imbietor pe care intregul blog si Vio, Dragos, noi... l-am propus si determinat nu are nici un feed back real in sensul "coltului de rai", al locului unde da, starea de iubire sa fie aceea care creeaza intamplarea si restul sa se adauge, acel loc pe care la modul egoist fiecare macar candva ni l-am dorit din toata fiinta (unii dintre noi il traim de ceva vreme)...
M-am tot intrebat, am tot urmarit nivelul in care voi toti prietenii blogului il abordati, starea de FAPTA a fiecaruia dintre voi... si am gasit macar un raspuns... Imi doresc acum sa vi-l impartasesc: habar nu aveti (sa fi scris avem?) sa colaborati. Si asta este ceva ce se invata, la fel ca si scrisul... doar bataile inimii si respiratia ni le da Dumnezeu... restul, de voie de nevoie, ar fi bine sa le deprindem, de la mers pana la gangurit, de la a inghiti lapticul matern pana la a renunta la gratare, de la a ierta pana la a iubi... si printre toate acestea se afla undeva si colaborarea. Egoismul, prea devreme deprins prin toate parghiile "inaltei educatii" pe care o primim ca stafeta a obisnuintelor neamului din care facem parte se pare ca este acela care nici macar nu ne lasa sa vedem ca habar nu avem, daramite sa mai si practicam, colaborarea... fiecare se crede desteptul lumii, convins fiind ca el stie sa colaboreze si o face foarte bine dar ca ceilalti nu stiu si nu fac asta si, de aceea colaborarile nu ne prea ies... este hazliu (in dupaamiaza asta de primavara ce se manifesta cu coduri portocalii) si mai ales este hazliu sa abordez acest subiect... O fac cu foarte mult drag...
Da, oameni buni! Daca este sa folosesc uneltele pe care personal le am cel mai la indemana, acelea ale explorarii in dimensiunea cauzala, in dimensiunea energetica, in fraza metafizic-astrologica (unde fara falsa modestie chiar ma pricep), descopar, dupa atata intrebare si meditatie despre care v-am scris mai sus, ca toata povestea "neinvatarii" si mai ales "nepracticarii" colaborarii incepe din faptul ca HABAR NU AVEM  sa colaboram cu noi insine. Ciudat? Deloc! Este doar una dintre consecintele culturale ale nivelului nostru de educatie. Si revin, de aici, din planul colaborarii cu noi insine se poate dezlega misterul lipsei de colaborare in ceva (orice) ce pare sa isi doreasca un grup de oameni si totusi nu reusesc sa si implineasca impreuna ceea ce isi doresc (din inima? :)  ...daca nu este de acolo, nici nu poate sa se intample).
Iar colaborarea cu tine insuti, porneste, ca si invatatul scrisului, ori a mersului de la a te apuca sa o faci. Acu, in ce priveste scrisul ori mersul, lucrurile par sa fie clare... incepi cu de-a busilea ori cu a lua stiloul in mana si a face primul bastonas... Si cu tine insuti, poti incepe a colabora, ca fapta, de undeva. Fie ca abordezi instrumentul jurnalului si prin SINCERITATE vei ajunge la tine pe diferite cai, fie ca pornesti de la concretetea daturilor tale energetice (cu bunele si relele lor), pe care ti le pun la indemana o astrograma bine descifrata si aici apas si fac distinctia (explicitata de atatea ori de Vio in articolele din blog) intre astrologia ca  moft si colaborarea energetica cu inconjuratorul univers. A afla LA TIMP in ceea ce te priveste (dau un exemplu) ca ai de la nastere priza defectata la circulatia intre tine si o anume planeta vazuta ca energie potentiala (la care oricine dintre noi avem dreptul - si datoria - sa apelam), poate sa fie in favoarea colaborarii cu tine insuti. A nu avea habar de aceasta defectiune devine un handicap ce te va duce fara tagada la a da vina pe ceilalti ca nu stiu sa colaboreze...
Da, astrograma natala, este un loc de pornire, stiloul sau de-a busilea... in propria fapta de a fi. Sa nu vi se para ciudat dar daca nu facem noi insine fapta de a fi, ne traieste viata pe noi si aceasta atitudine de calatorie prin viata in habarnitatea a ceea ce infaptuiesti, nu are decat un singur reper de incotro si acesta este spre cimitir... de unul singur... ca acolo nu-ti mai trebuie nici o colaborare...
Ma opresc acum, astept un feed back, cat de cat, ca poate doar mie imi arde acu in prag de iarna in plina primavara, de acest subiect... si daca el va fi (fed backul), maine mai facem un bastonas in scrierea propriei bucurii de a fi. De data asta semneaza rodia


13 comentarii:

  1. Imi dau seama ca de fapt nu mi-am pus real problema de a colabora.. asadar colaborarea insasi a ramas un mister. Si justificarea faptului ca nu mi-am pus aceasta problema.. a fost ca ceilalti nu sunt "asa si pe dincolo, cum ar trebui sa fie"..insa pe-ascunselea ma refer de fapt la mine. Astea fiind spuse nu vad nici un motiv real pentru lipsa de colaborare, ci un pretext care l-as descrie ca "am ceva mai important de facut inainte ca orice posibila colaborare sa aiba loc" :))
    Ah.. imi dau seama ca in general nu prea exista colaborare.. foarte des lucrurile/situatiile merg pana la un punct, dupa care fiecare se retrage in cochilia lui, casa lui, treaba lui, familia lui, etc.
    Nu stiu exact de unde vine acest egoism dar imi da senzatia.. ca vine din teama de a nu pierde "ceva", eu stiu, poate ca manifestarea propriei individualitati asa cum e (desi logic, o individualitate nu se poate "pierde" printre alte individualitati, ci dimpotriva)
    Retraiesc acum un sentiment parca demult uitat, acela al posibilitatii de a colabora cu noi insine (si implicit cu ceilalti) fara a ne submina reciproc-> ceea ce cred ca undeva la baza este si motivul egocentrismului

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cristi, iata ca ceea ce ai (ti-ai)spus prin comentariu imi confirma ca ceea ce doream (intuiam) prin postare, este la momentul (timpul) potrivit pentru tine. Sinceritatea recunoasterii te va rasplati, sunt convinsa. Doar atunci cand deschizi o usa poti vedea daca dincolo de ea este o incapere sau un camp plin cu ... zapada (azi). Tu, prin sinceritatea recunoasterii ti-ai deschis usa catre tine si iata ca merita sa incercam sa mergem mai departe,mai profund, mai subtil, in potentialul mersului de-a busilea (colaborarea cu tine insuti) ce poate ca, incet, ne va ridica in picioare, intr-un demn mers spre frumusesea propriei fiinte.

      Ștergere
  2. a colabora = a lucra impreuna; a participa la elaborarea unei opere sau la realizarea unei actiuni comune; a coopera; a conlucra. 2) a scrie materiale pentru o publicatie periodica (sursa: dexonline.ro, nodex - 2002)

    Nu pot sa fac maioneza fara sa sparg ouale.

    Constat ca atunci cand e vorba de interesul meu stiu sa colaborez cu oricine :))


    DE CE ? ... nu are feed back real in sensul "coltului de rai"

    Pentru ca blogul este scris aproape in intregime de VI O iar temele de discutie si/sau meditatie sunt propuse de el iar cei care raspund/ comenteaza pana acum in anul 2013 sunt doar Cristi, Oli, Adrian64 si eu. Altii de ce nu scriu pe blog ? Va rog pe toti cei care cititi aceste randuri si nu va gasiti numele in randurile de mai sus sa raspundeti la intrebare.

    Pentru ca proiectul se cheama "locul de retragere" si nu "colt de rai".
    Pentru ca proiectul are jaloanele "pasi dezvoltare proiect", "locul", "banii si platile"
    Jalonul "pasi dezvoltare proiect": Pentru ca cei care formeaza nucleul initial nu au inca constiinta ca sunt nucleul initial si nu realizeaza nici o sesiune creativa.
    Jalonul "locul": Pentru ca loc pe care civilizatia nu l-a "cucerit" dar sa aiba gaze si apa curenta (preferabil deja conectate la reteaua nationala) nu exista.
    Jalonul "banii si platile": Pentru ca cu bani nu se poate realiza lumea fara bani.
    (despre inadvertentele jaloanelor astazi mi-am dat seama)

    Colaborarea vine din iubire. Nu exista colaborare fara un dram de iubire. "Colaborare" este o denumire rece pentru ceva cald :) Colaborarea nu este fortare, nu este obligatie, nu este impunere. ... Ce sa inteleg: lipseste iubirea sau colaborarea ? :)) Mi-am dat seama de ceva: lipseste interesul proiectului :)) Proiectul nu serveste nici unui interes :)) De aia nu se inghesuie lumea, pentru ca interesul poarta fesul lumii :)) Cica ca sa treci puntea te faci frate si cu dracul. Dar care punte ? Cea spre interes sau cea peste/prin lume ? Cea peste/prin lume se poate traversa doar singur si sigur duce la locul de retragere unde se intalnesc cei care au traversat :)

    G I L
    : )


    P.S. pt. VI O: Ca sa vad daca a mai aparut un comentariu la o postare trebuie sa merg direct la postarea respectiva, asa ca habar nu am avut pe 26.I ca ai scris un comentariu nou la postarea ta din 28.XII :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Gil draga, confirmi prin tot ce ai spus (scris) ca a meritat sa asez postarea! Este foarte adevarat: proiectul, blogul si Vio (mai ales) sunt motivele pentru care nu se intampla mai mult decat s-a intamplat... sau poate chiar definitia din dex pentru fapta colaborarii... Intrebarea mea: DE CE?... era chiar invitatia la o autoanaliza si nu la a descoperi un vinovat... Iar tocmai pentru ca mi-am propus si am atentionat ca gestul meu de a scrie tatoneaza cel putin nivelul pragmaticului, si pentru ca intamplator stiu asta, dragul meu, tu anul acesta iti propui o mare inchidere de ciclu de evolutie personala... fuga in definitiile (foarte fin adoptate ca justificari) ale oricarei carti, ale oricarei stiinte, ale oricarui adevar (care nu este neaparat al tau) nu te va scuti de prezentul moment, in propria evolutie, acela de a iti da tie insuti socoteala, de cate ori, pana acum, ai preferat o definitie in locul unei mangaieri, chiar daca cel mangaiat nu iti aducea nici un beneficiu...
      Si proiectul in sine, si jaloanele lui cum le numesti tu, si numele proiectului si... toate erau (sunt) invitatii la un ceva impreuna... si maioneza ta, se face impreuna cu ouale (sparte sau nu... oricum daruite).
      La partea cu "interesul" in raport cu proiectul, imi permit sa il las pe Vio sa iti raspunda... personal in aceasta dimensiune te intreb doar: ai vreun interes ca tu, in propria ta viata, sa treci puntea peste raul izvorat de atatea definitii, piloti automati, obisnuinte, confuzii, inversari de sensuri... , pentru a da peste tine, asa cum esti, fiinta perfecta ce poate colabora cu sine si ceilalti, pentru a exprima prin fapta minunatia vietii?

      Ștergere
  3. Inginerul din mine confirma marea parte din observatiile practice ale lui Gil; acelasi lucru pot sa-l spun si despre analizele astrologice: am discutat cu cateva persoane "apreciate" in acest domeniu, dar nu am reusit sa gasesc o aplicatie concreta si certa pentru situatiile dificile prin care am trecut. Cel mai bun sfatuitor a fost propria intuitie, scrasnetul dintilor (maselele s-au cariat, da, stiu, decizii proaste !) si atitudinea de "plangi, urla, ridica-te si mergi mai departe").
    Varsatorul din mine vede lumea din jur si nu intelege pentru ce politica pentru interesul celor putini, pentru ce atat de multi cauta sa-i conduca sau sa-i manipuleze pe ceilalti (parinti, copii, frate/sora, vecini, colegi de serviciu etc); simte ca intre ceea ce stie el si ceea ce intalneste in manifestare este o mare durere, pe care o simte si o constientizeaza. Citeste ca "bucuria" si "colaborarea", co-creatia", sunt cele "normale" pentru valul de Lumina in care ne scaldam cu totii, din ce in ce mai mult, dar pe aceeasi cale (viziuni descrise, channeling, reflectii etc) afla ca totul e perfect, suntem in programul Divin de dezvoltare si Inaltare, iar in cateva zeci de ani putem sa punem umarul (colaborare deci, din nou) si sa schimbam lumea in care traim. Dar EU TRAIESC ACUM ! Vreau sa ma bucur ACUM !
    Scuze, m-a luat valu'.
    Revenind la aspectul practic semnalat de Rodia: din practica personala, am constatat ca fiecare isi alege cand si daca doreste sa schimbe ceva in viata sa. Altfel, daca incerci sa-l convingi, fie te ia de nebun, fie te uraste. Energie si timp consumate degeaba.
    Propunerile mele:
    - dincolo de articole si dezbateri teoretice (utile si placute la nivelul lor de actiune, din punctul meu de vedere), am putea sa ne intalnim si sa cautam utilitatea practica (solutii la aspectele materiale peste care nu putem trece, deocamdata: calculator si abonament la internet, papica, telefon etc). Poate voi, ceilalti care scrieti si comentati aici deja o faceti);
    - Rodia, sunt deschis pentru o colaborare pe teme astrologice (si nu numai) daca ai o metoda personala de a urmari evolutia unei persoane si a participa cu observatii de situatie si perspective pe parcursul prezent-viitor; ramane de vazut daca ne asumam reciproc pornirea la drum, ceea ce ar putea constitui o experienta practica, exemplu si pentru alte persoane (daca deja exista astfel de realizari, as fi bucuros sa aflu).
    Poate ca sunt prea "concret" in asteptari (stiu ca dinainte asteptarea nu face bine, daca o privesti intr-un anume fel), dar cand multimii din jur i s-a facut foame, Isus a inmultit practic painea si pestele, ceea ce a hranit practic si palpabil corpurile fizice, plus cosurile de frimituri ramase. Nu ma indoiesc ca e asa, cum nu ma indoiesc nici de exemplul oferit de Vio la cererea mea (berea cu prietenul care a luat din buzunuralul propriu, gol putin mai devreme, exact suma necesara achitarii consumatiei si bacsisului).
    Stiu si sunt convins (fara urma de indoiala) ca primesti acces la o cunoastere doar in momentul in care ai capacitatea de a gestiona acea cunoastere: constienta, armonie, responsabilitate ...Intrebarea (mea) este cum se poate atinge aceasta capacitate ?
    Altfel, ne jucam de-a teoriile in timp ce visam la o lume mai buna, in timp ce altii isi fac de cap in gradina Raiului ! (glumesc, sau poate ca nu)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Adrian,

      "- dincolo de articole si dezbateri teoretice (utile si placute la nivelul lor de actiune, din punctul meu de vedere), am putea sa ne intalnim si sa cautam utilitatea practica (solutii la aspectele materiale peste care nu putem trece, deocamdata: calculator si abonament la internet, papica, telefon etc). Poate voi, ceilalti care scrieti si comentati aici deja o faceti);"

      iata si o bucurie... cred ca va fi si pentru Vio... este prima data cand actiunea blogului depaseste limita destelenirii... ma bucur ca a fost "provocata" de de o fapta a mea. Sincer! Sigur ca doar de la voi, toti cei care impreuna intamplati aceasta fapta a pregatirii semintelor pentru ogorul exprimarii existentei (ca fapta constienta) individuale impreuna, pentru o buna recolta, doar de la voi deci, poate veni actiunea... Nu ca pana acum, intregul demers al blogului nu ar fi fost ACTIUNE, ba dimpotriva... si pana acum a fost o reala actiune in planul subtil (in principal al scoaterii buruienilor din ogorul personal si a lasa loc, in loc, frumusestii semnintelor ce sunteti)... doar ca aceasta "actiune"-fapta, subtila find, putea fi confundata cu lalaiala... ori sigur nu este asa! Dovada este ceea ce tu ai scris (rostit) deja.
      Concretetea asteptarilor tale, in alta ordine de idei, este o invitatie pentru mine sa duc mai departe micul demers de a va face invitatia la a redescoperi (sau invata chiar) potentialul existent in colaborarea cu tine insuti. Voi duce fapta in felul meu mai departe si daca va fi de folos ma voi bucura, de nu va fi de folos, oricum nu strica...

      Ștergere
  4. "o invitatie pentru mine ...invitatia la a redescoperi ... voi duce fapta in felul meu ..." Pana la urma (recunosc) n-am inteles: urmeaza o invitatie concreta la o intalnire (fie ea chiar la nivel de email si nu la o cafea vorbita), sau "in felul meu" inseamna ca voi descoperi pe parcursul articolelor ce vor fi publicate informatii pe care as putea sa le folosesc sau nu ?
    E un ... spiridus in mine care ma indeamna " ce e DA sa fie DA, ce e Nu sa fie NU; ce e intre ele ..", asa ca obisnuiesc sa cer clarificari, cu riscul de a parea "greu de cap".

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. DA, Adrian, era interpretabil cum anume am rostit la finalul raspunsului pentru tine. Si ai dreptate, ce e mai mult decat DA sau NU, de la ce-i rau vine... Voi duce fapta declansata prin articolul meu, mai departe. Asta pot eu sa fac. A va intalni, a incepe ceva, doar voi puteti sa decideti... cum? Doar sa o faceti e important. Restul se adauga. Nu esti greu de cap... In felul meu inseamna la propriu asumandu-mi sa continui in nivelul pragmatic al abordarii metafizic-astrologice subiectul propus.

      Ștergere
  5. Precizare: am recitit si am constatat ca exprimarea mea (colaborarea solicitata) nu exprima ceea ce am gandit si cerut; de fapt, accept sa pornesc la un nou drum, in conditiile in care sunt pe post de executant-invatacel: cineva interpreteaza astrograma si imi comunica observatii importante pentru momentele cu care ma intalnesc, eu ascult, caut sa inteleg si sa folosesc, apoi analizam impreuna rezultatele. Totul intr-un mod practic si concret, nu ca o evaluare la inceput de an pentru ce aduce anu', sau "cum sa fac sa castig in alegerile parlamentare !". Ma rog, fie chiar si aceasta, daca ajungem (impreuna) la concluzia ca astrele considera oportuna situatia.
    Ideea e ca viata sa fie in armonie minte-suflet !

    RăspundețiȘtergere
  6. Ceea ce am scris poate fi inteles si altfel:
    - definitia am postat-o pentru ca oricine citeste sa isi reaminteasca (cel putin la nivel intelectual) ce inseamna colaborarea;
    - prin fraza cu ouale si omleta am vrut sa arat ca omleta (colaborarea) nu se poate fara iesirea din cochilie (din coaja) a fiecaruia dintre noi;
    - am punctat numele celor care sunt activi vizibil prin scris pe blog, si am lansat o intrebare si o rugaminte tot la autoanaliza celor care nu sunt activi vizibil prin scris pe blog;
    - cat despre interes: am vrut sa subliniez ca tema proiectului nu are legatura cu interesul (indifierent de ce fel ar fi acesta).

    Nu caut sa descopar un vinovat. Nu cred in intamplator si intamplare. Nu cred in ceea ce cred altii ca stiu ei ca imi propun eu. Am raspuns si raspund tuturor invitatiilor. Nu e frumos (in ordine) sa "provocam" si apoi sa ne permitem sa lasam pe altul sa raspunda in locul nostru. Raspunsul la intrebare: cine trece puntea din interes doar isi imagineaza ca o trece; ce exprimam prin fapta nu este mereu identic cu ce credem ca exprimam prin fapta respectiva, doar roadele faptei sunt cele care arata soiul faptei.


    G I L
    : )

    RăspundețiȘtergere
  7. Suntem constienti ce importanT pentru noi este LOCUL in care ne aflam? Desigur ca in planul perceptiei modelate conceptual de cunoastere locul este evident important, dar percepem locul constiintei in propriul corp? este greu de "vazut" dar se poate intui din ceea ce noi exprimam. Intrebarile firesti pe care le punem nu pot gasi raspuns decat daca schimbam "locul". Fiecare "loc" este un nivel armonic, omogen si coeziv al propriei energii. intrebarea "cum?" este inutila pentru ca inseamna a cauta in locul in care ne aflam si in care toate ne sunt clare. Dar in acel loc nu vedem raspunsul. Schimbarea locului ne aduce perceptia inteligenta a raspunsului; ori acesta se poate numai daca nu risipim energia in cautari inutile. Energia noastra nerisipita in inutilitati de comportament mental al gandirii ne propulseaza fara efort in locul unde vedem, percepem raspunsul. Din acest motiv este dificil sa ajungi la o comunicare limpede pentru toata lumea din moment ce nu toata lumea vede, percepe la fel. Am acordat statut privilegiat vazutului si asta a devenit propria capcana sau inchisoare si lumea prin imagini false este manipulata. Ne ramane sa si auzim ca de vazut vedem falsitatea conceptuala in care ne scaldam. Putem pune accent pe auzit la fel de "tare" ca pe vazut? Fara smerenie ( calitatea de a nu ne considera atot stiutori si de a contesta sau pune sub semnul indoielii orice auzim si nu cunoastem)este dificil sa ne miscam in constiinta. Noi facem ce stim si manipulam la nesfarsit aceeasi cunoastere chiar daca se dovedeste raufacatoare propriilor simtaminte umane! Faptele in spatele carora se ascund interesele nu ne pot conduce la perceptia inteligenta sau fluiditatea miscarii in constiinta la constiinta elevata sau a doua atentie , o altfel de atentie. cel care acumuleaza nu daruieste si se teme sa nu piarda ceea ce a acumulat , este in continuum conflict. Putem parasi conflictul traind intr-o societate conflictuala? Evident ca nu! Colaborarea exclude conflictul si cauzalitatea interesului ingust mercantil. A auzi este primul pas, cand aud, aud minciuni, aud incredibilul, aud confirmarea propriei cunoasteri sau contestarea ei. De ce dau importanta confirmarilor care ma tin pe loc in cercul vicios al experientei confirmate de idei si ideilor confirmate de experiete? daca incerC sa comunic efemeritatea si superficialiatate cunosterii psihologice despre sine cum pot sa nu intru in conflict cu toti cei pentru care asta este "totul"? Cunoasterea care se exprima in gandire este numita si "cauza secunda" si daca este secunda nu este cauza. Sursa nu are cauza, este ceea ce este. Jocul existentei este jocul al carei reguli nu cunoastem si distrugem astfel jocul. oare nu cunoastem sau ne facem ca nu cunoastem? Nu se poate sa nu fi auzit macar o data acesta 'regula"! dar ce importanta acordam auzului daca nu si vedem? respectul insemna a acorda atentie si energie a ceea ce auzim si este in ACORD cu fiinta noastra , iar acest gest de minima gratitudine ne gratiaza. Daca am acorda aceeasi atentie Acordului cu fiinta cat acordam contestarii cunoasterii sau aserviri ei, atunci poate vorbele frumoase pentru om nu vor mai fi doar vorbe goale in perceptia noastra. Suntem miscare si actiune transformatoare, teraformatoare sau tera deformatoare, iar cum teradeformam cunoastem foarte bine;putem depasi acesta cunoastere prin crestrea nivelului de energie proprie sau schimbarea constiintei? daca un om a putut toti putem sa facem. Cunoasterea intreaga este in memoria noastra inclusiv cunoasterea acestei transformari si calea ei, "EU SUNt". Constiinta este lumina gandirii, gandirea fara lumina este in intuneric speriata ca un copil. Rusinea de propria frica o ascundem in hainele orgoliului fantomatic. De aceasta fantoma facuta de noi nu putem scapa, se tine scai ca un copil de fusta mamei! vrem sa-l intarcam? aR fi primul pas!

    RăspundețiȘtergere
  8. Sunt in acord cu ideea unei cafele vorbite!

    RăspundețiȘtergere