04 ianuarie 2013

pasul patru

Comuniunea integrata minte-corp.
Punctual si din exterior privind, gandirea este un gand, mintea o actiune, corpul memoria actiunii; Sirul transformarilor sau evenimentul in derularea sa exista prin prezenta unui observator, perceptia intelignta. Bolnavi de vini imaginare (cunoasterea psihologica) perceptia este obturata de imaginea vinovatiei care separa mintea sau actiunea ca ceea ce este si gandirea sau gandul ca ceea ce este, de corp.  aceasta separatie este falsa in perceptia intelienta. Aspectul dual minte-energie, potential nemasurabil si gand-corp, actiune-obiectiv, cinetica punctuala a exprimarii potentialului, este perceput ca unitatea unda-corpuscul, miscare si repaos in acelasi timp in continatorul ei. Triada actiune-corp in continator releva o totalitate neperceputa sau descrisa, necavantata, sublimul indescriptibil, negandibil. "Cuvintele mele nu pot spune cine esti"( din evangehelia dupa Toma) era raspunsul constiintei sublimului existentei umane, a universalului in exprimare. Dar insasi exprimarea releva perceptia acestei existente, a nedenumitului sublim, continatorul totului. A incerca sa descrii sau sa urermezi o descriere a sa este inutilitatea si ca orice inutilitate face rau. Poetii au talentul ca prin exprimarea lor sa releve existenta inexprimabilului pe care cu totii il intuim si asta ne farmeca ascultand o poezie. Poetii vorbesc aratand. Schimbarea atitudinii fata de corpul nostru care ne priveste fara ochi si ne vorbeste fara cuvinte, si ne iubeste fara declaratii si ne invata fara constrangeri, este atitudinea necesra transformarii responsabile a mintii  noastre, a actiunilor noastre. Nu va cunosteti binele? Este bine sa va simtiti sanatosi si puternici? este bine; de ce refuzati acest bine? Ganditi evident ca nu va este in potential asta! dar potentualul se cunoste prin manifestare si ca atare faceti-o si apoi cunosteti ca va este in poential. Cei care au indraznit va pot confirma ca este in potentialul fiecarei fiinte umane. Daca nu ar fi asa cum va explicati existenta vindecarilor miraculoase? daca nu ar fi asa cum va explicati orie vindecare fara interventii din exterior? Mintea poate vindeca sau regenera sau intineri la fel de usor cum poate imbolnavi sau uza sau imbatrani! Cel ce impiedica acesta perceptie ca sa o puteti exprima manifestand-o este gandirea incorporata ca eu personal; nu gandul. dar gandul este unic ca si voi insiva nu este o insumare de ganduri cum nici voi insiva nu sunteti. Legarea unui gand de altul nu este comuniune cu gandul care suntem, ci conditionarea sa, legarea sa de o structura istorica, ar trebui sa, daca, etc. vibratia gandului nu este auzita dar vibratia cuvintelor este joasa ca frecventa prin comparatie. Cand exprimi gandul care esti punctual vei obtine un noian de contestaiti si respingeri, o opozitie. Gandul care esti este tacut si asa trebuie sa ramana iar exprimarea a ceea ce nu esti poate revela fara descriere existenta sa. Din acest motiv toate actiunile sunt posibile fara opozitie in secret sau linistea launtrica a continatorului . descoperim intimitatea, numai in intimiatea nostra actionam si actiunile nu privesc pe nimeni altcineva. Dialogul interior este efectul fragmentarii gandirii in doua parti care vorbesc intre ele sau a gandirii de ganditor si acesta din uerma vorbeste gandirii. dar ganditorul este inventia gandirii deci nu are cespune gandirii care ea sa nu cunoasca deja. Intelienta percepe ordini si relatii noi pe care le exprima apoi. Dupa ce au fost exprimate apare gandirea care le gandeste si obiectiveaza in pereptia iar noi afirmam perceptia "sunt sanatos si puternic ", statutul biologic. Gandirea este ca o masa plina de tot ce v-ati dori vreodata implinite ca dorinte si posibilitati . Nu exista o intermediere a dreptului vostru, o exigenta in fata voastra care sa va opreasca sa manati orice va place de pe acesta asa. Asa si procedati dar ati ascuns jumatatea de masa care va place si exprimati doar jumatatea care nu va place, dar cu care va identificati; indntificarea obisnuita cu neplacerea si ca atare fuga dupa placeri este boala imaginara. Cand acesta identificare cu propriile pareri care nu sunt prorpii, asa numita personificare sau a alua la modul personal totul, iar corpul vostru e irelevant voua insiva, inceteaza integrarea minte corp se releva constiintei voastre. Facem ceea ce stim si cunoastem foarte bine bolile care aduc profit intermediarilor sanatatii. Sa facem sanatate nu se poate dar se poate ca sanatatea sa ne faca sanatosi. Aceasta putere a sanatatii mintii este mintea care vindeca, mintea neseparata de corp care este una cu corpul si actiunile ei sunt in ea si pentru ea. Consriinta de sine a acestei minti este "eu sunt cea care vindeca mintea de inceput care nu cunoaste boala" Inteleptii afirma "Dumnezeu nu cunoaste boala" In mintea sa boala este imaginarea unei vinovatii in minte, invatatura din experienta celor ce s-au supus vinovatiei. Vinovatia este cunoasterea psihologica si vedeti ca psihoterapeutii bineintentionati vor sa va convinga ca nu suneti vinovati  pentru evenimentele traite, sa va eliberati de supunerea in fata sentimentului vinovatie a carei experienta ati trait pana atunci si consecintele le cunosteti. Imbolnavite mintile de vinovatii imaginate sunt si actiunile lor sunt impotriva fiintei, impotriva corpului. Descoperiti-va voua insiva partea de masa ascunsa, nu trebuie sa povestiti nimani ce gasiti acolo in intimitatea voastra cea mai profunda (de aia este intimitate) ca sa nu vina peste voi uitand ca au si ei propria lor parte ascunsa, itimitate de exprimat fara cuvinte. Orice vreti sa faceti faceti in felul vostru, nu copiati vreun fel ca nu putei copia si copiatul va consuma nu va energizeaza. A urma sau copia pe altul este medioritatea luatului de-a gata dar exprimarile lingvistice sunt diferite doar formal. In spirit nu exista plagiat pentru ca lingvistic orice este plagiat. Exprimarile sunt diferie sau asemanatoare dar constienta are se exprima este aceeasi, aceeasi sublima necuvantare. Nu este credinta in iubire dar toti cred in amintirea ei care ii face sa sufere cumplit. Sacrificati suferinta amintirii si traiti prezenta iubirii. Nu cred ca nu se poate. Cand ceva este foare aprape de noi nu mai percepem la un moment dat asa cum nici  perceptia propriei prezente. providente nu percepem. Propria providenta, prezenta ne contine. A cauta divinitatea este tot una cu a o nega, a o respinge de dragul reprezentarii ei descriptive. Ar trebui sa fie asa dar nu este asa si o respingem.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu