10 noiembrie 2012

femeia

A fost odata ca niciodata,...
O data exigentele nevoilor sociale m-au purtat in prezenta unei femei.  Nu era o prezenta respingatoare nici atragatoare. Nu avea nimic care sa-ti atraga atentia. Hainele nu-i scotea formele in evidenta, fata nu-ti spunea nimic, la prima vedere era  o prezenta comuna, obisnuita. Prezenta sa nu emana nici atractie, nici tensiunea constrangerii. In timpul in care onora solicitarile mele am inceput sa percep. Am observat finetea materialelor naturale din care erau croite hainele. Am observat finetea croielii si  culorile fine intr-o armonie aproape insezizabila. Am obsevat delicatetea bijuteriilor purtate, cercei mici si rafinati, un lantisor subtire de care atarna o inimiora fina din acelasi material. Am observat impecabilitatea pieptanaturii si rafinamentul cu care era aranjat parul. Am observat finetea trasaturilor clasice, simetria perfecta si zambetul insezisabil al buzelor. Am simtit  mirosul fin al unui parfum nemaicunoscut greu de sesizat de o minte preocupata de propriile probleme. Atunci am auzit, am auzit muzica, o simfonie calda de vibratii greu de descris din lipsa de comparartii. Apoi am vazut, am vazut radiatia care nu lasa umbre; femeia din fata mea nu avea umbra desi statea in bataia razelor de soare. Mirarea constatarii m-a coplesit, nu mai stiam ce caut acolo, de ce sunt acolo,  stiinta mea incetase sa mai existe, nu mai punea nici o eticheta, nu mai aveam repere, nu mai comparam. Incet, incet am revenit la cele cotidiene din pacate si odata cu revenirea la obisnuit miracolul perceptiei se departa. Ii lua locul problema care ma purtase sa-i solicit spre rezolvare ajutorul. Desi serviciile oferite impuneau in reperele sociale un onorariu considerabil, ea mi-a spus ca nu este cazul, ca ceea ce facuse, facuse cu bucuria de a impartasi celorlalti cunoasterea sa, abilitatile sale in domeniul pentru care se pregatise si ca in fapt institutia la care lucreaza o plateste pentru asta si nu este necesara o plata in plus.  Acum ma intreb, a fost un vis, a fost aievea sau in alta lume? Sunt fericit ca mama mea este femeie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu