locul

Rutina cautarii unui loc in care sa fim fericiti ne impiedica sa exprimasm fericirea de a fi.

 Explorarea stiintifica deci raionala a universului inconjurator ne-a condus la intelegerea faptului ca "locul" sau pozitia in raport ci inconjuratorul  determinana existenta atat ca forma cat si functiune. Este clar astazi ca pozitia soarelui in galaxie, a pamantului in sistemul solar si a noastra pe planeta este conditia sine qua non a existentei noastre asa cum este ea. fara aceasta pozitionare ordonata existenta noastra ca fiinte biologice planetare ar fi fost imposibila. orice modificare a acestor pozitionari ar conduce inevitabil la incetarea existentei noatre in atari structuri si forme biologice (in logica vietii). Biologia este existenta noastra in ratiunea viului. La fel de evident este ca proportia cantitatii de apa si a celorlalte elemente, a padurilor si celorllte fiinte biologice este strict determinata de aceeasi logica a viului precum functiunile sau ratiunea existentei lor este. De exemplu este cunoascut ca in trecutul omenirii continentele unite au creat conditia necesara imultirii si cresterii in dimensiuni a copacilor care au purificat atmosfera absorbind bioxidul de carbon si imbogatind-o cu oxigen realizand proportia necesara a continutului sau in gaze optime espiratiei noastre dupa care dimensiunea si nr. copacilor a fost restrans la necesarul intretinerii acestei proportii optime realizate. Prea mult oxigen sau prea mult bioxid de carbon din arderi ar fi la fel de daunator proportiei optime a continutului atmosferei terestre in logica viului. Mai uimitor este ca toate cercetarile inconjuratorului universal nu au condus la gasirea unei alte planete asemenea pamantului si asta nu ne face constienti de raritatea sa. O raritate este valoare inestimabila in existenta. Asta nu exclude alte raritati asemenea, dar cel putin in galaxia noastra nu a fost depistata inca una. Locul in care existam, planeta pamant este o raritate de care noi nu suntem constienti dorind sa plecam in alta parte, in moarte sau alte locuri si dimensiuni inchipuite de noi ca fiind "mai bune". Iata ca in afara locului minunat pe care universul la creat pentru noi mai exista un "loc", locul in constiinta noastra, unde ne aflam in propria constiinta.Se pare ca tendinta de a fugi permanent in alta parte unde sa ne fie mai bine ne evidentiaza faptul ca noi in univers suntem in cel mai minunat loc in care puteam spera a fi din galaxie,dar in constiinta noastra nu am ajuns aici, haladuim pierduti in cautarea lui. Falsa spiritualitate a propovaduit viata dupa moarte, raiul de cautat, fuga de iad, mai modern, portalele de fugit in alta lume si pe alte planete "mai evoluate si mai comode"etc, toate aceste teorii si indicatii pretioase justificand fuga de pe pamant din existenta biologica ca necesitate stringenta a "salvarii". Mai mult corpul biologic este considerat slab, inferior, ca atare parasirea lui ne-ar aduce mai multa putere.Ca sa evidentieze aceste indicatii pretioase drept false indrumari este si povestea Fiului unit cu universul, Cristos intrupat, care ne spune sa nu ne tradam Cristosul parasindu-l. Ma intrebam ce insemna Cristos cu ata mai mult cu cat am auzit si denumirea de Crist? Bunul simt si ratiunea imi spune ca trupul uman in relevarea cercetarilor stiintei este edificiul tinta a intregului univers din moment ce intregul univers a creat locul in care el sa aiba toate conditiile necesare exitentei sale. Inclusiv toate fortele planetare lucreaza la creerea acestor  conditii atmosferice si structuri minerale fixico-chimice optime existentei sale. Ce ar putea fi Cristosul altceva decat edificiul biologic la a carei existenta lucreaza intreg universul creind raritatea pamant si raritatea fiinta biologica rationala si constienta. Ce altceva ar pute fi Crist decat cea mai ialta constiinta, cunoastere si putere a universului, inteligenta diriguitoare a intregii miscari din univers. Crist creeaza edificul si templul corpului nefacut de maini omenesti (neclonat), intruparea lui universala numita Cristos. Crist este universal, starea pura neformata a inteligentei, Cristos este obiectivarea sau exprimarea sa punctuala in existenta, existenta sa. Evidenta faptelor imi releva asta, cand gandirea nu este fragmentata sau rupta in doua ci un singur proces, cuvantul este relevant prin  fapt fara sa mai interpretam sau banuim ce este, precum copacii prin fructele lor. Universul ca fapta este inaintea constiintei noastre ca persoane sau idei depre sine; daca nu ar fi asa nu am avea ce interpreta si inchipui, nici ce dori. Desigur ca afirmatiile mele confirmate de fapta universului pot starni aprigi controverse si razboaie ideologice din partea persoanelor pentru ca asta stiu si asta fac.Tiranul este obisnuinta , incremenirea in idee, in parere, opinie si credinta irationala, bigotism. Revenind la "loc" relev aceasta dihotomie a locului in univers si locului din constiinta. In univers suntem unde suntem ca loc in galaxie, sistem solar, planetar, etc. dar in constiinta vrem sa fim in alta parte pentru ca nu ne place unde suntem, ce facem si ce avem unde suntem. Stiinta ne releva fascinantul, miraculosul loc din care putem percepe intregul uniers, il putem explora si intelege, ne putem explora si intelege pe noi insine, mai mult ne releva raritatea cosmica a lui, (presupunand ca am fi in univers nelocati undeva si haladuind liber cred ca am invidia pe toate fiintele localizate pe pamant si am dori cu disperare sa ne locam si noi in acest mirific loc) in timp ce in constiinta celor locati  pe pamant doresc sa fie in alta parte, in alta parte pe planeta ,in alta parte ca mediu natural, in alta parte ca mediu social, in alta parte ca fiinta, alt corp mai cumva cum nu suntem, etc. In acesta situatie cine are dreptate, universul sau gandirea noastra. Evident ca ordinea spune ca daca nu am fi unde suntem in univers nici sa gandim nu am putea, nu am avea ce reflecta asa cum o facem; probabil am reflecta la ce bine ar fi daca am fi pe pamant si nu in inchipuirile noastre ale unui mai bine inexistent. Mai bine si mai rau este inchipuirea care ne face sa evitam responsabilitatea faptelor si conceptiilor noastre. Cum credem ca vom gasi linistea sufleteasca din moment ce producem prin inchipuiri conflicte in suflet cu locul unde ne aflam, distrugem locul taind padurile, poluand apele, conditionand existenta de responsabilitati false ( Sisif), etc In locul in care ne aflam suntem bine si exprimam binele care suntem.Obsesiile mai multului si dominatiei, a controlului si stapanirii naturii sunt doar efectele refuzului vietii asa cum este ea, a existentei sale universale si a locului oferit noua de Ea. cand spun loc spun si timp, cand spun timp spun si functiune sau ratiune existentiala. Nu putem fi decat unde suntem si nu putem pleca undeva mai intai de a fi undeva. Evolutia sau miscarea din univers ne arata limpede ratiunea existentei sale, a fi in expresie plenara, completa , una cu viata, liberi si neconditionati asa cum suntem pe pamant unde toate conditiile existentei noastre sunt implinite dinainte de a fi aici. Nu ne lipseste ceva care sa ne conditioneze existenta in constiinta si fiinta cand inchipuirile si obsesiile importantei inceteaza. Suntem importanti pentru univers si neimportanti pentru noi insine pentru ca nu dam bani pe noi ci pe meschinarie si mediocritate, pe imaginea in ochii celorlalti orbi si nu pe adevarul existentei noastre. Am denumit 'orbi" pe cei care nu vad minunatia locului unde se afla si il degradeaza prin comportamentul frustarilor goliciunii propriei conceptii despre sine. A muri insemna a parasi trupul sau edificul existentei planetare inclusiv a parasi pamantul; in inchipuire se duc cei ce parasesc la mai bine dar in univers unde merg ei? Probabil ca in necunoscutul lor din moment ce cunosc este rau, dar necunoscut lor bine este Pamantul,  locul din care pleaca, locul minunat creat de fortele universale inteligent exprimate, raritate inestimabila care face posibila exista sa neconditionata sau ne-nevoiasa. NEVOIA ESTE EXPRESIA ORBIRII SAU INCONSTIENTEI, NEPERCEPTIEI CLARE A LOCULUI UNDE NE AFLAM. Astazi stiinta  redescopra minunatia locului , descoperita de maestrii constiintei si intentiei, creata de inteligenta sublimului univers uman, atentie si constienta in stare pura. Toate informatiile sunt in univers nu in memoria noastra, sau putem afirma ca universul este memoria noastra. toate ne stau la dispozitie cand avem nevoie de ele, este suficient si necesar sa privim atent si sa intelegem. Memoria, mintea, gandirea sau alte denumiri pe care le-am dat din neintelegere unei fundatii miraculoase a stiintei universului impersonal, nu sunt proprietati personale ci universale, ne stau la dispozitie cu prisosinta tuturor celor ce respecta adevarul faptelor.Faptele transced minciuna promisiunilor nicicand dorite a fi onorate, faptele transced teama si intunericul generat in constiinta. Constiinta este lumina mintii, nu exista intuneric in constiinta , altul decat cel inchipuit acolo. Minciuna este ceea ce am acumulat din lacomie, in spirit nu exista minciuna, intuneric sau opinii, pareri credinte; doar fapte relevante prin ele insele.