Nu sacul cu seminte germineaza ci mica samanta este determinanta in procesul germinarii.
Asemenea deci complet diferit nu colectivitatile hotarasc ci gandul intreg si nestramutat. Nestramutat inseamna incredere in justetea si binefacerea sa. Increderea (puterea) vine din inima si ideile din cap (reflectare, model). A ramane neinduplecat in increderea inimii tale si a te indoi permanent de ideile din cap, conduce firesc la din ce in ce mai putine esecuri. Indoiala in idee este firesca pentru ca ideile sunt bigote si contradictorii; ele vin din memorie, dinainteascultarile noastre si au putina relevanta in prezent. Este firesc sa exploram relevanta ideii sau conceptiei in raport cu increderea si binele individual (diferit de placerea sau neplacerea personala). Prin explorarea ideii vom evita rutina lucrurilor facile, usor de realizat prin renuntare si obedienta. A cunoaste dinainte cum si ce se face, este premeditarea sau abandonarea intuitiei si inspiratiei mereu prezente din incredere si consecventa. Ideile trebuiesc sa se supuna hotararilor tale ale binelui individual si nu sa te convinga sa-ti schimbi parerea si hotararile demonstrandu-ti ca nu se poate sau cum este mai usor. Increderea este puterea si plasata in inima sau centru fiintei va genera un sir de intuitii si inspiratii (care par fara perspectiva in sensul ca nu stii ce va urma sau ce consecinte vor fi) pe care daca le urmezi atingi scopul tau pe calea armonica a tuturor elementelor implicate in fenomenul foarte complex al obiectivarii intentiei tale. Aceasta fara ca tu sa controlezi fiecare element in parte( adica sa fii susceptibil cu tinta stabilita de increderea in tine insuti sau neincrederea in hotararea ta). Ex. daca hotarasti sa pleci undeva, sa te localizezi in alta parte, amintirile deplasarilor anterioare iti vor spune cum ai mai facut si te indemna sa repeti. Dar daca auzi glasul propriei intuitii ai un impuls sa mergi undeva fara sa stii ce cauti acolo. Daca faci "idiotenia asta" (care iti este reflectata de memorie ca : "uite, tara arde si baba se piaptana", adica merge la coafor in loc sa ia bilete de avion de ex) , fara nici o premeditare iti va fi atrasa atentia in acel loc asupra unei persoane si simti un impuls de a interactiona cu ea. Dinainteascultarile iti vor spune: " cum sa agati acea persoana , ce va crede despre tine? Nu este nimeni sa te prezinte ei!. Aceste ganduri (stereotipuri ) vor sa te impiedice sa dai curs impulsului fin al intuitiei . Daca ramaii nestramutat in hotarare fara sa vrei sa controlezi realizarea ei, vei interactiona delicat si cu respect cu acea persoana si din vorba in vorba afli ca intentioneaza sa se deplaseze in acelasi loc ca si tine si chiar iti ofera gratuit transportul pentru ca in constiinta acelei persoane transportul nu este conditionat de situatia sa economica si sociala, este o facilitate pe care ti-o ofera si tie bucuros ca poate oferi ceva. Binele merge pe cale bucuriei de a impartasi si a darui din abilitatile si facilitatile neimportante pentru tine dar care capata valoare cand le daruiesti, bucurandu-te. Bucuria , atentie, nu este satisfactie, nu este exaltare si nici defulare emotionala in chiote si zornaitoare exclamatii sau explozii hilare de uimire. Bucuria este intimitate si se exprima doar prin stralucirea ochilor si zambetul binevoitor al buzelor, este discretie si bun simt, blandete si rafinament. Daca majoritatea uluitoare a exaltarilor , satisfactiilor si trairilor X-treem ar conta, nemultumirile ar disparea. Doar discreta bucurie fina si invizibila celor care dorec, este samanta germinatoare de impliniri sufletesti si liniste psihica. Exaltarea si satisfactia nu sunt medicul nici medicamentul marilor suferinte psihologice pe care omenirea le traverseaza in aceasta perioada de nastere a civilizatiei umane. "Botul de lut" se trezeste fie in intensitatea intimitatii bucuriei de a fi, fie in paroxizmul groazei de a nu fi. Ambele situatii nu exista in amintirea persoanei. Persoana este cautatoare de comoditate si stereotipuri ca sa nu-si asume vreo responsabilitate sau angajament personal, teama de viata. Veti gandi poate "ce curajosi sunt cei exaltati sau violenti" dar reflectati daca este vorba de curaj in a copia comportamentului din filmele violentei, sau de teama de a nu se autoafirma cumva, chiar si negativ si antisocial, teama de a nu fi daca nu exista in constiinta celorlalti cumva (notorietatea). Oare exista in constiinta proprie? Daca ar exista, sigur nu le-ar mai pasa de cum exista sau sa existe in constiinta altora si sa ramana macar amintire decat nimicul care sunt si ii sperie. Nimic nu exista , este un concept sperietoare ca si nonexistenta. Trairea faptului denumit si imaginat ca "nimic" este cu totul altceva; exista imensitatea si binefacerile ei. Fiinta umana nu este imaginata, nici proiectata, nici cunoscuta sau gandita, nu poate fi clonata.
Asemenea deci complet diferit nu colectivitatile hotarasc ci gandul intreg si nestramutat. Nestramutat inseamna incredere in justetea si binefacerea sa. Increderea (puterea) vine din inima si ideile din cap (reflectare, model). A ramane neinduplecat in increderea inimii tale si a te indoi permanent de ideile din cap, conduce firesc la din ce in ce mai putine esecuri. Indoiala in idee este firesca pentru ca ideile sunt bigote si contradictorii; ele vin din memorie, dinainteascultarile noastre si au putina relevanta in prezent. Este firesc sa exploram relevanta ideii sau conceptiei in raport cu increderea si binele individual (diferit de placerea sau neplacerea personala). Prin explorarea ideii vom evita rutina lucrurilor facile, usor de realizat prin renuntare si obedienta. A cunoaste dinainte cum si ce se face, este premeditarea sau abandonarea intuitiei si inspiratiei mereu prezente din incredere si consecventa. Ideile trebuiesc sa se supuna hotararilor tale ale binelui individual si nu sa te convinga sa-ti schimbi parerea si hotararile demonstrandu-ti ca nu se poate sau cum este mai usor. Increderea este puterea si plasata in inima sau centru fiintei va genera un sir de intuitii si inspiratii (care par fara perspectiva in sensul ca nu stii ce va urma sau ce consecinte vor fi) pe care daca le urmezi atingi scopul tau pe calea armonica a tuturor elementelor implicate in fenomenul foarte complex al obiectivarii intentiei tale. Aceasta fara ca tu sa controlezi fiecare element in parte( adica sa fii susceptibil cu tinta stabilita de increderea in tine insuti sau neincrederea in hotararea ta). Ex. daca hotarasti sa pleci undeva, sa te localizezi in alta parte, amintirile deplasarilor anterioare iti vor spune cum ai mai facut si te indemna sa repeti. Dar daca auzi glasul propriei intuitii ai un impuls sa mergi undeva fara sa stii ce cauti acolo. Daca faci "idiotenia asta" (care iti este reflectata de memorie ca : "uite, tara arde si baba se piaptana", adica merge la coafor in loc sa ia bilete de avion de ex) , fara nici o premeditare iti va fi atrasa atentia in acel loc asupra unei persoane si simti un impuls de a interactiona cu ea. Dinainteascultarile iti vor spune: " cum sa agati acea persoana , ce va crede despre tine? Nu este nimeni sa te prezinte ei!. Aceste ganduri (stereotipuri ) vor sa te impiedice sa dai curs impulsului fin al intuitiei . Daca ramaii nestramutat in hotarare fara sa vrei sa controlezi realizarea ei, vei interactiona delicat si cu respect cu acea persoana si din vorba in vorba afli ca intentioneaza sa se deplaseze in acelasi loc ca si tine si chiar iti ofera gratuit transportul pentru ca in constiinta acelei persoane transportul nu este conditionat de situatia sa economica si sociala, este o facilitate pe care ti-o ofera si tie bucuros ca poate oferi ceva. Binele merge pe cale bucuriei de a impartasi si a darui din abilitatile si facilitatile neimportante pentru tine dar care capata valoare cand le daruiesti, bucurandu-te. Bucuria , atentie, nu este satisfactie, nu este exaltare si nici defulare emotionala in chiote si zornaitoare exclamatii sau explozii hilare de uimire. Bucuria este intimitate si se exprima doar prin stralucirea ochilor si zambetul binevoitor al buzelor, este discretie si bun simt, blandete si rafinament. Daca majoritatea uluitoare a exaltarilor , satisfactiilor si trairilor X-treem ar conta, nemultumirile ar disparea. Doar discreta bucurie fina si invizibila celor care dorec, este samanta germinatoare de impliniri sufletesti si liniste psihica. Exaltarea si satisfactia nu sunt medicul nici medicamentul marilor suferinte psihologice pe care omenirea le traverseaza in aceasta perioada de nastere a civilizatiei umane. "Botul de lut" se trezeste fie in intensitatea intimitatii bucuriei de a fi, fie in paroxizmul groazei de a nu fi. Ambele situatii nu exista in amintirea persoanei. Persoana este cautatoare de comoditate si stereotipuri ca sa nu-si asume vreo responsabilitate sau angajament personal, teama de viata. Veti gandi poate "ce curajosi sunt cei exaltati sau violenti" dar reflectati daca este vorba de curaj in a copia comportamentului din filmele violentei, sau de teama de a nu se autoafirma cumva, chiar si negativ si antisocial, teama de a nu fi daca nu exista in constiinta celorlalti cumva (notorietatea). Oare exista in constiinta proprie? Daca ar exista, sigur nu le-ar mai pasa de cum exista sau sa existe in constiinta altora si sa ramana macar amintire decat nimicul care sunt si ii sperie. Nimic nu exista , este un concept sperietoare ca si nonexistenta. Trairea faptului denumit si imaginat ca "nimic" este cu totul altceva; exista imensitatea si binefacerile ei. Fiinta umana nu este imaginata, nici proiectata, nici cunoscuta sau gandita, nu poate fi clonata.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu