11 septembrie 2011

cartea


 Nu mi-am propus sa supar pe cineva sau sa denigrez calauza cuiva in existenta.

 Va propun sa gandim impreuna pe marginea subiectului cu cat mai mult bun simt si dragoste. CUVANTUL „BIBLIE” INSEAMNA TRADUS IN LIMBA ROMANA „CARTE”. Se sustine ca a fost scrisa sub inspiratia divina (creatoare) a lui Dumnezeu. Sa presupunem ca a fost scrisa chiar de Dumnezeu (sursa a tot ce exista) ca sa evitam speculatiile instrumentalizarilor privitoare la inerentele imperfectiuni care apar intre semnalul original si cel receptat, in cazul nostru inspiratia si receptorul sau, ca sa nu mai vorbim si de capacitatea receptorului de a descrie exact ceea ce a primit pentru cei care nu au avut privilegiul sa primeasca direct. Pe Pamant sunt cunoscute pe scara destul de larga cel putin trei „carti” care-si revendica aceeasi sursa, Vedele, Biblia si Coranul  enumerate in ordinea falsa cronologica oficiala. Cine a avut privilegiul sa studieze aceste trei carti va sustine cu si mai mare forta ideea sursei lor comune fara sa implice comparatii si inutile consideratii pe marginea importantei. Dragostea fata de om, constiinta libertatii lui, frumusetea de nedescris verbal a creatiei sale, razbate cu putere prin cele trei carti. Sunt o ingemanare perfecta de iubire, constiinta, si intelepciune, iar intelegerea lor poate fi un sens al aspiratiilor si cresterii individuale in existenta. Nu exista nici o situatie sau problematica concreta in existenta cuiva pentru care sa nu gaseasca o inteleapta indrumare functie de capacitatea fiecaruia de a intelege existenta propie. Tocmai pentru ca am o apreciere sincera, dezinteresata, fara  atasament, intrebarea mea nu este raportata la carti, la mistificarile si speculatiile pe marginea lor, ci la atitudinea cetatenilor fata de aceste carti. Obsesia (morbiditate) de a fi impuse cu de-a sila, de a fi respectate intocmai, de a le face „unic adevar”, de a considera ca profetiile din aceste carti sunt obligatoriu sa se intample identic cum au fost descrise, toate aceste atitudini ale cetatenilor "in fata si fata de" aceste carti nu incalca in mod flagrant chiar spiritul cartilor respective? Daca Dumnezeu a scris aceste carti si altele mai putin cunoscute, ca fii lui de pe pamat sa aiba indrumare, atunci ar insemna ca Dumnezeu a lasat mostenire cartile adica a murit si ceea ce a lasat mostenire trebuie adliteram respectat pentru ca nu mai este in prezent ca sa ne indrume direct. Vi se pare trasa de urechi concluzia mea? Mai meditati, daca cartile rigide si neschimbatoare din trecut sunt obligatorii este firesc sa intelegem ca aceasta situatie nu este valabila decat in cazul in care Dumnezeu nu ne mai inspira in prezent, in mod direct, ca si pe strabunii ce au scris cartile; si de ce ar face asta daca este ceea ce este EL. Ar fi posibila o astfel de atitudine doar in cazul in care nu ar mai fi, ceea ce este complet fals, concluzie irationala. Acest tip de argumentatie este o demonstratie inversa, am demonstrat irationalitatea obligatiei, impunerilor. "A doua venire a lui Cristos" asa cum este interpretata pentru ca nu este descrisa la propriu de El insusi in carte, implica un dute vino, desi El a afirmat ca ramane cu noi pana la sfarsitul timpului.  Acum acesta atitudine autoritara referitoare la profetiile din „Carte” nu face decat sa ingradeasca chiar pe Cristos care este obligat sa vina asa cum scrie in carte sau mai precis cum au interpretat cetatenii ceea ce srie in carte. Daca dam la oparte interpretarile adliteram, si studiem cuvitele lui Cristos si sursa lor, Constiinta Lui, vom da dovada de mai multa ratiune si cu acesta calitate vom intelege mai profund „Cartea”. O profetie poate fi un avertizment pentru schimbarea comportamentului aratand consecintele unei atitudini nepotrivite, sau proiectarea, planificarea unui viitor dupa cum ne convine sau credem ca este in folosul personal, sau de afirmare a propriei  persoane. „Cine se autoafirma isi justifica propria inexistenta” Atitudinea cetatenilor astazi raportata la biblie o percep ca actiunea de „a da in cap lui Dumnezeu cu cartea scrisa de El”. („daca asa ai scris, acum asa sa faci ca daca nu, te contestam! Oare ii cerem sa-si demontreze existenta?!Cerem dovezi?! Si ne spunem credinciosi?! Speram ca acest tip de credinta sa ne salveze de cataclisme naturale sau nu?!”) Si toata acesta atitudine este fara indoiala impotriva spiritului cartii insasi. Nu mai pun la socoteala cuvintele Fiului Omului care parafrazand spunea ca sa lasam „literele moarte ale cartilor vechimii” pentru a putea „auzi si vedea pe cel viu”. Nu repeta cu delicatete dupa aproape fiecare afirmatie „cine are ochi de vazut sa vada si cine are urechi de auzit sa auda”? Era cineva intre apostoli (desculti) care sa nu aiba ochi si urechi?  O alta manifestare a necredintei in Cristos este contradictia evidenta dintre afirmatia ca "a platit pentru greselile noastre"(ne-a mantuit) si faptul ca ne simtim in continuare vinovati si pacatosi?" Evident ca nu am acceptat plata de mai vrem sa platim inca odata pentru pacate, sau ca nu credem ca a platit pentru toti oamenii , deci, nu credem in faptele sale si implicit in Cristos?. Ca atare nu tocmai aceasta necredinta ar face necesare cataclismele: ca ceea ce de buna voie si din respect nu am acceptat, nu am crezut, nu am vazut ("fericiti cei ce nu vad si cred")  sa acceptam nevinovatia sau vindecarea de nevoie, prin constrangere?!Toate aceste consideratii si relevarea acestor contradictii mi-au fost provocate de promovarea televizata si internetizata a unor profetii care sustin distrugerea si apoi invierea. Dar mai este nevoie de vreo distrugere ca sa invii daca esti viu? Trezeste-te romane din somnul cel de moarte ca altfel se adeveresc profetiile distrugerilor ca sa te trezeasca. Multumesc celor treziti care fac inutile  omorarea fiintelor umane si animale si vegetale si care vad limpede ca nu trebuie distrus altceva decat instrumentele si sistemele ce dau posibilitatea unora sa abuzeze de cei multi, adica sistemul datoriilor si al instalatiilor militatre, si  massmedia manipularii. Fara bombe orgoliosii devin lasii, sunt umili sau se sinucid pentru ca nu pot suporta esecul obsesiilor lor, iar oamenii cu sau fara bombe tot oameni sunt. Nu armele distrug ci utilizatorii lor, daca le luam jucariile  nu mai au prin ce sa se reprezinte pe sine si poate descopera sinele propriu nepervertit de obsesiile puterii sau nemuririi. Gandirea umana ca nivel de radiatie este atat de puternica incat controleaza materia si spatiul iar gandul bun este cel mai puternic gand, este primul si cel dintai gand, unul singur in energia universului, Eu Sunt. Dar tocmai pentru ca atitudinea acesta  de obedienta in fata "cartilor" este extrem de naiva si copilareasca si pentru ca stiu ca ticalosii sunt destepti si perversi va pun intrebarea: daca tot acest circ stiintific, religios si mediatic sau ascuns este "o productie" rafinata de implementare prin frica si parodierea scrierilor sfinte sau nu a unor interese la scara planetara a pamantenilor sau nu? Desavarsiti in arta reclamelor (lauda de sine sau faptelor proprii), producerilor de evenimente si propagandei inductive a rectiilor , mai putem fi pacaliti de cineva?! "Paza buna trece primejdia rea" si daca manipularea revolutiei romanbesti nu ne-a absolvit de consecintele ei, chiar daca era o facatura, la fel putem percepe ca sustinerea unei facaturi de milioane de cetateni inconstienti de ceea ce sustin sau speriati de moarte cred mai tare in ea, nu insemna ca minciuna nu are efecte, nu insemna ca cei ce instrumenteaza evenimentul nu fac tot posibilul sa fie cat mai "veridic" in raport cu descrierile lui anterioare care-l pregateau, nu inseamna ca oamenii cu bun simt nu sunt si modesti fara sa creda stupid ca parerile lor sau munciunile in care au ajuns sa creada ii va salva de ceea ce se face acum, nu inseamna ca trebuie ignorate faptele si sa ne bazam pe sperantele desarte ale unei spiritualizari personale superioare celorlalti ca sa depasim momentul. Cunoastem lipsa de mila a conceptului promovat, acela de "pagube colaterale", vedem cruzimea fara sens si precedent ca scara in manifestare economica si sociala, culturala si religioasa, asa ca prieteni, minciună sau fenomen astronomic, paza buna pazeste primejdia rea, "fiti inocenti precum porumbeii (asa cum sunteti) si vigilenti precum serpii"

9 comentarii:

  1. Intentia celor care au "inventat" cartea a fost cu siguranta una buna, rea a fost/este pervertirea cu succes a cartii de catre manipulatorii in sutane.
    Pervertirea cartii a dus pana acolo ca au schimbat si semnificatia LUI, "implinind" cuvintele cartii: "21. ...fiindca, macar ca au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslavit ca Dumnezeu, nici nu I-au multumit; ci s-au dedat la gandiri desarte, si inima lor fara pricepere s-a intunecat.
    22. S-au falit ca sunt intelepti, si au innebunit;
    23. si au schimbat slava Dumnezeului nemuritor intr-o icoana..."
    L-au transformat din iubitor in razboinic si taietor de bilete cu destinatia iad pentru cei ce nu fac asa cum spun lasii ascunsi sub sutane...

    Neinspiratu' ;)

    RăspundețiȘtergere
  2. Adevarul a ceea ce este releva si adevarul minciunii, pervertirii si adevarul a ceea ce nu este rostit, adevarul necunoscutului care ne mai salveaza inca. ("neinspiratul" este inspirat de adevar,iar "inspiratii" se ascund in spatele propriilor interese ascunse, a propriilor pareri si justificari- aceasta nu este o regula din moment ce originalul cartii nu este o pervertire)

    RăspundețiȘtergere
  3. A vorbi in nume propriu este responsabilitate, indrazneala. A te ascunde in spatele justificarilor, sau autoritatilor oficiale sau informale, a-ti delega responsabilitatea exprimarii de teama consecintelor, este lasitate. Lasitatea este teama de viata, nerecunostinta fata de existenta, neiubire fata de Dumnezeu.In loc sa ne falim cu credinta sau iubirea, cu cunoasterea sau puterea mai smerit este sa le recunoastem darul de care ne bucuram si sa multumim. Adevarata rugaciune este o multumire nu o cerseala.

    RăspundețiȘtergere
  4. prieteni, vreau sa va impartasesc cu bucurie niste marturisiri.

    http://www.youtube.com/watch?v=WWUQ_N_vHc0&feature=player_embedded#!

    "Fara recunoastere nu este cunoastere, doar confuzie" - Prietenul meu, Vio :)

    RăspundețiȘtergere
  5. fragment din Ioan 9

    35. Isus a auzit ca l-au dat afara; si, cand l-a gasit, i-a zis: "Crezi tu in Fiul lui Dumnezeu?"
    36. El a raspuns: "Si cine este, Doamne, ca sa cred in El?"
    37. "L-ai si vazut", i-a zis Isus, "si Cel care vorbeste cu tine Acela este."
    38. "Cred, Doamne", I-a zis el; si I s-a inchinat.
    39. Apoi Isus a zis: "Eu am venit in lumea aceasta pentru judecata: ca cei ce nu vad sa vada, si cei ce vad sa ajunga orbi."
    40. Unii din fariseii care erau langa El, cand au auzit aceste vorbe, I-au zis: "Doar n-om fi si noi orbi!"
    41. "Daca ati fi orbi", le-a raspuns Isus, "n-ati avea pacat; dar acum ziceti: "Vedem." Tocmai de aceea, pacatul vostru ramane."

    :))
    GyL

    RăspundețiȘtergere
  6. Oare, nu se refera la justificarea cu propriile fapte sau cunoastere?

    RăspundețiȘtergere
  7. Ba da. Se potriveste foarte bine si Matei 7

    http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/matei/7/

    :)
    GyL

    RăspundețiȘtergere
  8. Cunoasterea este o scoala. Ea se consemneaza sau gaseste in carti, Intrega cunoastere este exprimata in comunicare. Scoala "Biblia" are un inceput si din bun simt si un sfarsit.Ceea ce nu inteleg este ce "Nimeni" nu doreste sa absolve acesta scoala si ramane repetent la nesfarsit? Oare dupa acesta scola nu mai exista si "doctorate", "masterate", scoli postuniversitare, etc? Sigur ca "doctoratul in Biblie" nu este o compilatie ideatica despre sau pentru biblie ci comportamentul si trairea impecabilitatii umane, a iubirii vii manifestate.

    RăspundețiȘtergere