29 martie 2011

ordinea inversata

Ecoul propriului trecut de care ne speriem, sau pe care il refuzăm pentru că este durere, vinovăţie şi neîncredere orientează  greşit comportamentul mental, energia în lupta cu reverberaţiile, cu morile de vânt, cu nimicul întărindu-l.
Ecourile încurcă, confuzionează gândirea ca traducatoare a percepţiilor, a simţămintelor . Deşi este o traducătoare greoaie şi aproximativă, stabileşte totusi repere în comunicare. Dacă gândirea nu este premeditată sau confuzionată de ecouri, atunci este şi relevantă, raţională. Reelevează constiinţei sau inteligenţei  trecute ordini pentru a decide în privinţa  lor. Reverberaţiile sau ordinile inversate (ecouri) perturbează funcţionarea constiinţei prin presiunea dezordinii exercitate asupra ei . Dacă constiinţa, atentia, se opreşte asupra lor, nu actionează pentru  a le da raţiunea lor de ecouri şi reverberatii, de ceva trecut, consumat ca existenţă, mort, amintiri. Din acestă confuzie se naşte reacţia la reverberaţiile trecutului Constiinta vede că "asta a fost", nu este acum prezent cu ea sau în prezenţa ei, dar gândirea egocentrată nu vede că reverberaţia este un "gard" sau zid prin care poate să treacă. Nu vede că sunt forme gând consumate, fantomatice. Gândirea egocentrată le consideră realităţile ei, nu vede că sunt atemporale propriului present şi astfel se comportă ca o maimuţă care copiază propria istorie până nu mai rămane nimic din ea. Comportamentul şablonard specific egocentraţilor este modalitatea risipirii propriei energii. Nu ajung la starea de veghe sau vigilentă care dinamizează totul in clipa prezentă. A fi egoist este o stare de visare cu ochii deschisi vegetativă a gândirii. Visarea cu ochii închişi care-i urmează, este o stare de reflectare si reverberaţii emoţionale inconştientă  a părţii minerale din noi. Astfel hrănim biosfera terestră, o inviem, ca la randul ei să ne dea viaţă, reîncarneze.. Presupun că zicala că "din pământ venim în pământ ne intoarcem" la asta se referă. Constiinţa doarme în mineral, visează in vegetal şi se poate naşte in om. Suntem viaţa planetei, biosfera sa. Suntem conştiinţa planetei când ne trezim din visare, ne naştem a doua oră, in propria constiinţă. Naşterea în constiinţă este inceputul călătoriei noastre in viaţă şi existenţă, începutul responsabilităţii de om. Ordinea inversata este din exterior spre interior si iar spre exterior. Ordinea naturală este din interior spre exterior este dăruire de sine, nu barbaria sacrificarii. Nu poti trăi ca un negustor într-o lume plină de miracole.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu