cristian albeanu- copacii cerului

“Copacii cerului” este o poarta deschisa de comunicarea cu natura. In paduri exista langa fiecare copac mare o sumedenie de puieti. Acestia, cel mai adesea, in padurile dese nu au posibilitatea sa se dezvolte. Din semintele unui copac mare apar mici finite care au potentialul de a deveni copaci, dar care lipsite de lumina Soarelui din cauza umbrei pe care o fac copacii mari, raman pitici sau cel mai adesea se usuca.

 In aceasta poveste este vorba despre acesti puieti. Ei exista atat in padurile de foioase cat si in cele de conifere, traind in aceeasi situatie. Pe de alta parte oamenii traiesc in orasele lor poluate, lipsite de contactul cu energiile naturale ale vietii.

 Fara contactul cu energia vie a vietii orice am concepe noi despre un mai bine al trairii are intotdeuna o lipsa. Viata nu poate fi inteleasa, dar in mod evident este o diferenta intre a fi inconjurat de custi de beton si a fi inconjurat de finite vii.

 In acesta dorinta de a  realiza comuniunea cu viul a fost creata poarta “copacilor cerului”. Iata despre ce este vorba.

 Aceste finite mici, viitori copaci, unele dintre ele vor sa creasca, sa se dezvolte sa-si atinga potentialul maxim. Nu o pot face in padure.Au nevoie de spatiu, de cer liber deasupra si de incurajare.

 Pornind de la acest lucru am mers in paduri cautand sa vad care din puietii intalniti ar dori sa iasa la lumina, sa aiba o viata in alta parte. Daca vorbesti cu ei si ii simti nu toti isi doresc acest lucru. Pentru unii este mai bine in umbra sigura a padurii, langa copacii mari.

Sunt insa si puieti care-si doresc sa mearga mai departe. Este important sa simti care sunt acestia.

 Am, folosit peturi de apa de 5 litri. Decupam partea de sus si dadeam cateva gauri la fundul sticlei. Puietii care vroiau sa iasa spre lume ii scoteam din padure cu tot cu pamantul lor dupa ce ii aranjam intr-un astfel de recipient.

 Pe o suprafata de 1mp se pot pozitiona 9 astfel de recipiente, fiecare cu un copacel. Asadar, o suprafata de 1mp unde nu era nimic dintr-o data se poate umple cu 9 viitori copaci.

 Important este  sa nu fie fortati spre o diferenta climatica mare. Astfel, pentru orasele care sunt la ses este bine ca puietii sa fie din padurile de foioase din apropiere, iar pentru orasele care sunt in apropierea muntelui, puii de copac pot fi din padurile zonei.

 Am experimentat acest lucru atat la Bucuresti cu puieti de foioase cat si in Sibiu cu puieti de conifere. In momentul in care aduci cu tine niste finite care se bucura sa te insoteasca si le oferi deasupra un cer liber ele incep sa se dezvolte.

 Interesant este ca de cate ori te aproprii de ele le simti bucuria. Pentru  un om care simte, sa aiba langa el niste finite care in fiecare zi se bucura ca il vad inseamna mult. Acesti copaci ai cerului liber sunt prieteni care intotdeuna iti vor fi loiali.

 Faptul ca produc si oxigen si curata atmosfera  este un lucru stiut de toata lumea, dar prezenta lor ca finite vii, care si-au dat acordul sa te insoteasca, ofera mult mai multe daruri.

 Copacii, planetele in general sunt finite care au Constiinta de sine. Un copac are constiinta ca el este un copac. Nu au minte, intr-adevar, dar au o constiinta de sine care creeaza si emite energie. Prin acesta energie sunt capabili sa comunice cu orice alta fiinta care are constiinta.

Un astfel de copac caruia i-ai dat libertatea devine un prieten de nadejde si un pazitor al casei.

 In pofida poluarii si a zgomotului civilizatiei, dand valoare acestor finite mici dar pline de viata, exista o cale de a readuce padurea in orase. Oamenii de azi merg ei spre padure daca vor sa se mai spele de energiile false in care traiesc.

 Prin copacii cerului, padurea poate veni la ei.

Pe orice balcon deschis de bloc se pot creste 1-2 astfel de copaci.

In curtile betonate 11 mp asigura prezenta si a 100 de copacei in primii 2-3 ani. Nu au nevoie de multa apa. Fiind sub cerul liber au acces la fiecare ploaie, in rest, daca sunt udati o data pe saptamana este suficient.

Crescand, vor avea nevoie de mai mult spatiu si de ghivece mai mari. Evolutia relatiei cu acesti copaci ofera solutiile potrivite la momentul potrivit celui care acorda atentie.

 

In tot ceea ce fac oamenii au ales drept cale de rezolvare lupta. Solutiile la probleme vin prin lupta si de aceea sunt limitate de aceasta perspectiva. Copacii cerului este o solutie care are la baza comunicarea, colaborarea si creativitatea. Lupta cu poluarea si pentru salvarea mediului natural se poate desfasura in continuare pe directia ei. Pe o linie paralela poate fi folosita colaborarea cu natura intr-un mod in care pana la urma toata lumea castiga. Un copac este o fiinta atat de potenta incat in 150 de ani poate crea o padure.

Mediul natural nu este in pericol, nici noi.O altfel de abordare ne va face sa vedem o lume cu cer senin.”