31 decembrie 2019

interconectarea

Cunoasterea directa ( corporala) cat si cunoasterea stiintifica (instrumentala) converg astazi prin a afirma evidenta unei realitati implicate in perceptii si ratiunea existentelor.
Evidenta interconectarii tuturor fiintelor si manifestarilor acestora.
Se releva o " realitate" care arunca in aer credintele noastre in separare si in inerenta conflictul existentelor pentru supravietuire sau afirmare. Noi percepem lucrurile si fiintele separate si independente unele de altele in relatii conflictuale de folosire reciproca alternativa.

Pe acesta  perceptie s-a construit o structura relationala argumentata stiintific de propriile manifestari generate de axioma ideatica a separarii si conflictului existential de baza, structura pe care denumim societate "umana'. Mai in gluma, mai in serios copiii afirma  sub forma "ce e al tau este si al meu si ce este al meu este numai al meu" natura acestei constructii bazate pe separare - proprietatea sau dinamica verbului a avea nascuta din a face. Evident nu poti avea personal ceva deca nu faci si ce faci personal iti apartine.

Problema verbului a face  (miscarii respective) este aceea ca nu este de sine statatoare -nu poti face ceva din nimic. Implicit se genereaza dependente, resurse, etc.

Ceea ce astazi cele mai recente "descoperiri" stiintifice afirma, (de multe ori ascunse intelegerii colective printr-un limbaj de nisa - alteori exprimate atat de simplu ca nimeni nu recunoaste valoarea si adevarul consecintelor afirmatiilor respective) ,  afirma exitenta implicita si universala a unei realitati in care separarea este iluzorie iar dinamica ei launtrica este colaborarea, cororborarea , sinergia, sinarhia ca modalitati expresive si formative a ceea ce denumim fizica/natura. De regula nu avem cuvinte pentru a exprima ceva din perceptie care nu este legat de vechea conceptie axiomatica a separarii si conflictului negustoresc sau al fabricatiei si folosirii specific acesteia.

Ne trezim prin revelatiile ratiunii stiintifice in fata unei realitati nedenumite iar denumirile obisnuite ale limbajului ne impiedica sa o constientizam si percepem asa cum este ea. Noi daca nu reflectam prin cuvinte o perceptie,  la nivel individual este ca si cum cum nu ar exista. Este denumita evidenta asta ignoranta. "Teritoriul"/ campul existentei nedenumite este complet ignorat la nivel colectiv.  Oare ascuns intentionat?

Pentru noi cunoasterea in afara reflectarilor gandirii (trecute, memorate) este irelevanta si fundamental ignorata. Imi amintesc o lectura in care D.Bhoeme - exploratorul fizicii cuantice si nu numai, a incercat sa creeze un nou limbaj ( reomod-ul) care sa ne dea posibilitatea comunicarii revelatiilor stiintifice in domeniul cuanticii existentiale si sa delimiteze in nedenumit  un teritoriu de explorat care sa dinamizeze existenta umana globala prin "resetarea" axiomelor ei. Insa  semnficicatiile profund rationale ale noului bagaj de cuvinte si al folosirii acestora face limbajul respectiv  complet inacesibil unui eu irational meschin si mediocru care a cucerit"" lumea si este "la putere" din punct de vedere social si al resurselor implicate.

Insa limbajul anticilor strabuni ai cunoasterii directe (denumite si initiatice), -liber de imbacsirea cu pseudo-informatiile "vitale" ale negustorilor de orice si de imbacsirea cu pseudo-informatiile supravietuirii si sigurantei tehnologizate a distrugerilor specifice razboinicilor,- prin metaforele poetice si  reflectarile fidele ale frumusetii si plenitudinii incomensurabile a naturii planetare ca mediu existential, evident comun tuturor,  au reusit intotdeauna sa transmita cunoasterea nefacuta, nepervertita de interese straine existentelor umane. Marele Anonim sau Nedenumitul, sursa si continatorul intregii cunoasteri si necunoascutului , sursa tuturor povestilor , miturilor si invataturilor nemuritoare ne mentine treaz in atentie si memorie misterul. Fara mister nu poate fi dinamica creativa, fara mister nu avem ce explora si ne-am plictisii indiferent de conditii, "raiul" insusi este misterul pe care fiecare il exploreaza si experimenteaza (daca o face- daca nu,..., se complace si idolatrizeaza fatalitatea taxelor si mortii).

Aceia dintre noi care au indraznit si s-au lasat provocati de mister, -desi multi au esuat si din cadavrele lor s-ar putea inalta o piramida mai mare decat  cele construite,- in pofida esecurilor repetate nu au renuntat, iar evidenta invincibilitatii omenirii ca intreg nu are nevoie de argumente. La eoni distanta de la nasterea universului , iata armonia intregimii uname pe care denumim Omenire, constiinta OM,  razbate prin negura timpurilor modelate potrivnic ei , iar faramitarea se dezvaluie un proces de amplificare :  nici o constiinta umana nu se pierde ci renaste amplificata stralucirea ei de eforturile si sacrificiile tuturor, eliberandu-se de presiunea minciunilor mineralizate ca dependente psihologice sau teama.

Apropiindu-ma de intentia comunicarii, observ cum "catecul de lebada al separarii si conflictului psihologic" incearca sa se prelungeasca dincolo de timpul sau expirat deja, asemenea unui ecou menit sa alinte , plin de mangaietoare promisiuni si caldute exaltari emotionale. Dincolo de toata aceasta mediocritate psihologica este ascunsa pervers o directionare a energiilor fiintelor care sa le stimuleze importanta de sine sau orgoluil puterilor pesonale  prin descrirea noii relitatii re- elevate constiintei stiintifice si creative. Se vorbeste despre interconectare dar se evidentiaza legaturile deja rutinate ale vechilor axiome, sau zeilor vechimiilor potrivnice. Se cauta ca deformarile constiintelor prin conditionare hipnotica sa fie prezentate drept "interconectare naturala". Se schimba denumirea, dar a aceluiasi lucru sau miscari. Interconectarea este- legatura se face sau a fost facuta- sunt doua domenii distincte si nu se pot amesteca fara a conduce in mod obligatoriu in cele din urma la o confuzie mai mare decat cea din care am plecat sau la o densitate sporita a "cetii in care se scalda mintile eu-rilor care cred ca au parasit deja intunericul"

In domeniul misterului exploram cu inima ,cu simtamintele,  nu cu conceptele sau descrierile cunoasterii. Ceea ce ne contine, realitatea originala nemodelata dusmanos, nu poate fi accesata prin idei si conceptii. Ea nu poate fi facuta ci doar recunoascuta si traita. Nu este o idee , adica din domeniul proprietatii intelectuale.  Nu este proprietatea cuiva ca sa cerem voie sau cunoastere sa o exploram. In acelasi timp nu poate fi facuta proprietate, stampilata stapanita sau controlata fara consecinte nefaste asupra aventurierului stupid sau iresponsabil, consecinte pe care societatea de fabricanti si consumatori  le va suporta dureros cu varf si indesat pe masura incapatanarii ei in rutina modelului buclei temporale "die zeit ist geld".

"Realitate" nu este o idee,  insa, constiintele aservite unei idei  pot modela perceptia proprie a realitatii ca  apoi sa reactioneze potrivnic ei, autoconsumandu-si energia- cercul vicios sau bucla temporala specifica ideii fixate ca centru caruia noi ii spunem obisnuinta. Sunt evident obisnuinte bune, obisnuinte care sustin si intaresc fiintele pana la un moment dat cand  "devin rele"sau inadecvate momentului spatiu/ timp in evolutia sa universala. Pentru cine traieste in dimensiunea spatiului/timp aceste notiuni nu sunt oprelisti, conditionari, ci mijloacele aceluia, la dispozitia sa neingradita cumva.

Ne amintim povetele maestrilor constiintelor corporalizate care ne indeamnau sa gasim fericirea in ...-"a trai in inceput" ,  sau  In realitatea originala   sau a originilor fiintelor noastre. Acestei realitati unice , origine, ii mai spun si Dumnezeu (domnul zeilor, legea vietii, etc) iar povata ar suna sa ne gasim fericirea traind in Dumnezeu. "Cine traieste in Dumnezeu, Dumnezeu traieste in el" este constiinta reflectarilor universale din clarperceptie. Alti maestri ai constiintei perceptiei creatoare ne indeamna "sa vedem pe toti fratii nostri ca pe fiinte luminoase", sa-i iubim ca pe noi insine ,etc ,etc. Iata cum astazi oamenii eminenti ai stiintei ne vorbesc de intimitatea profunda a fiintei umane cu radiata denumita 'lumina', ne vorbesc de  "forta unica"- practic , ei confirma ceea ce se stia de milenii si care a fost "considerat" superstitie si nebunie sau atavismul ignorantei, primitivism.

Cel putin revelatia acestei realitati / origine nemodelata intelectual, dar exprimata corporal ca fiinta umana , afiul ei, templul ei nefacut de maini sau idei , a ramas nealterata dealungul mileniilor pana astazi, cand stiinta oficiala a ratiunii existentiale a fiintelor umane o certifica ca adevar iar, intre credinta ei si stiinta ei orice conflict a incetat- Credinta reunita cu stiinta este corp constiinta si perceptie.

Aceasta noua/ veche constiinta a omenirii isi va edifica societatea prin schimbarea paradigmelor  idolatriei conceptuale a profitului personal al  celor cateva sute de ani in care a fost oficial stearsa complet din atentia si miscarea gandirii umane rationale. Puterea gandirii este cunoascuta sub denumirea de Ratiune , iar ratiunea este ordine in ordonare; nici o ordine nu poate incepe fara cea initiala, originala. Ordinea care exclude originalul este dezordine intr-un sistem continator.

Desigur ca, prin explorarea cunoscutului si rumegare, stoarcerea vinului din bobitele cunoasterii a ceea ce este asa cum este si era ignorat,  s-a relevat. Am diferite perceptii partiale pe care le-as putea denumi si povesti cumva, dar ma abtin  constient ca-mi folosesc doar mie daca... nu ma incurca chiar. Despre empatica traire a adevarului ignorat , claritatea perceptiei care priveste o intregime, nu pot spune nici un cuvant macar, sunt pur si simplu coplesit.

Totusi voi exprima propria convingere de nestramutat. Ceea ce este sursa interconectarii este  chiar mediul ce ne contine si noi ca fiinte umane traim intr-un ocean de energie pura, nemodelata, pulsatie universala a existentei. I se mai spune si eternitate, nemasurabil, sublim, imensitate, infinit,etc. Acordul empatic al fiintei umane cu acest continator/energie este iubire, cu alte cuvinte , traim in energie/iubire. Iubirea este si libertate mentala, pot emite orice simtamant sau forma gand cunoascuta sau sa nasc una noua fara nici o ingradire de vreun fel si..., devine mediul meu formalizat/imagistic si substantial. Noi traim in energie/iubire/libertate -doar asa pot descrie cu cuvintele cunoscute trairea comuniunii corpului cu mintea. sau perceptiei prin simtaminte si prin gand. Doar asa vad interconectarea cu tot. Una care nu ma constrange sau obliga , nici nu-mi cere sau impune., nici nu are nevoie de mine dar nici nu ma respinge  Mesajul ei pentru mine este: daruieste-ti harul responsabilitatii; el nu implica pedeapsa sau rasplata; Revendica si afirma-ti integritatea ca dar nepretuit al originilor tale, locul in care "Lumina se naste din ea insasi", sinele de sine statator..


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu