11 august 2015

alegere si hotarare

Sunt atitudini asemanatoare dar complet diferite.
A alege implica simultan discriminare. A discrimina, in ultima instanta, se reduce la a exclude din existenta. Alegerea/discriminarea implica variante diferite care sa permita actiunea respectiva. Implica deasemenea conflictul generat de implicitul discriminarii simultane cu alegerea. Daca ai doi copii diferiti poti alege intre ei care sa traiasca si care sa moara, altfel spus care sa ramana in viata ta si care sa dispara din viata ta?  alege inseamna a exclude si exclusivismul este fundamental violent. Astfel traim intr-o lume violenta nascuta din alegerile noastre si implicita lor discriminare. luptam impotriva discriminarii in timp ce o generam constant prin alegeri. Ideatia alegerilor 'bune" conduce la fundatura violentelor fara sfarsit. Se spune ca omul nu trebuie sa aleaga ce sa aiba sau sa fie ci ce sa exprime. Dar aceasta alegere, desi asemanatoare este complet diferita de alegerile obisnuite a modelelor sau modalitatilor cunoscute. Alegerile obisnuite implica intotdeauna un aspect exterior  din perceptie care iimplicit este afectat de atitudinea sau alegerea noastra. Alegerea a ceea ce sa exprimam nu implica exteriorul sau pe altcineva , implica doar propriul potential necunoscut, este doar in domeniul individualitatii noastre, nu afecteaza si nici nu actioneaza asupra unui element din perceptie care in propria constiinta nu suntem, cu alte cuvinte nu afectam ceea ce nu suntem sau alta forma existentiala asa cum este ea care se afla in propria perceptie si astfel iesim din conflictul cu ceea ce se afla in totalitatea perceptiei proprii, "facem pace"cu perceptia colectiva si individuala. aparenta dintre posibilitatea individuala a percetiei si cea colectiva se disipeaza si intelegem ca nu exista ceva ce doar eu pot sa percep si altul nu, ca nu exista discriminare in potentialul uman al percetiei si ca orice ce eu percep poate percepe si intelege orice semen sau fiinta umana. Discriminare in domeniul perceptiei nu exista, ierarhiile in percetie sunt iluzorii. Si totusi noi concepem si percepem ierarhii ale perceptiei si implicit ale cunoasterii pentru ca tot ce cunoastem este in percetia noastra. Spunem ca exista 'iluminati" care au un nivel de perceptie superior celorlalti si implicit de cunoastere, si mai spunem ca exista oameni mai puternici decat ceilalti. Astfel constatam ca medici legisti ca intre evidnetele percepute si  conceptiile despre percetie exista o dihotomie, o ruptura logica. Ruptura ca fapt este produsa de cineva  prin ceva si acest mijloc al rupturii este conceptualizarea perceptiei care este apanajul tuturor nediscriminator. desigur ca perceptia implica senzori ca senzorii se pot defecta sau pot fi  neexploatati la intreaga lor capacitate. Complexul senzorilor este chiar corpul nostru biologic si defectarea sau diminuarea capacitatilor lui percetive implicit de cunostere si intelegere este efectul conceptualizarii descriptive interpretativ-comparative in domeniul perceptiei. Noi suportam efectele conceptualizarii si aceste efecte sunt disfunctiile perceptive dupa care ne indentificam cu ele, astfel devin aceste difunctii individualitate personala. Nemultumirea profunda pe care o resimtim fiecare fata de propria persoana (daca nu suntem narcisisti), este generata de aceasta indetificare a persoanei cu disfunctiile perceptiei, care implicit genereaza un mediu perceptiv deformat sau neconform adevarului perceptiei. noi percepem realitatea dar nu asa cum este ea ci  o relitate deformata de propriile conceptualizari interpretative ale realitatii. Fiecare isi creeaza o relitate proprie prin interpretarea realitailor universale sau a universalitatii perceptiei. Noi am creat perceptia si am devenit sclavii ei prin interpratere emotionala subiectiva creind dezastre in perceptie. Dezastrele sunt rodul imaginarii a ceea ce este si nu ale percetiei realitatii asa cum este ea. Nu degeaba se afirma ca realitatea este tot ce nu credem noi ca este din moment ce credem ca este formeaza o umbra a realitatii ca "realitate disfunctionala". Nu avem foarte clar in perceptie  disfunctionalitatea si efemeritatea propriilor credinte despre noi si lume. Nu ne straduim la toate nivelurile sa facem ceva , stat, institutii, sisteme de sanate, educatie, asigurari, aparare, etc , sa functioneze ? Evidenta nefunctionarii lor este colectiva si stradaniile de a le face sa functioneze  la toate nivelurile, interpersonale, familiale si globale, de asemenea. Ce nu este in percetia nostra pentru ca se ascunde,  este faptul ca daca nu functioneaza sunt concepute nefunctionale, sunt gresit concepute relatiile si structurile institutionalizate generate de ele ca familii, state , lume.  Am conceput gresit "lumea" si acum nu ne descurcam in ea si cu ea, o parasim cu sentimentul efemeritatii si inutilitatii propriilor eforturi de a o face "mai buna" pentru urmasi. Dar daca perfectionam "ceva gresit conceput" (efortul nostru de a face lumea mai buna ,mai functionala) , ce perfectiobnam de fapt daca nu modalitatea de exprimare a greselii conceptiei noastre? Rezultatul interpretarilor emotionale subiective in rapot cu realitatea gresit concepute si perceptia greselii nu poate fi decat  identificare cu greseala , adica vinovatia si apararea acestei greseli odata ce ea a devenit cunoastere personala. Cei care si-au curatat senzorii de deformrile imaginatiei lor afirma ca  nu este ceva mai fals in existenta decat cunoasterea de sine sau cunoasterea psihologica intretinuta si fundamenta ca stiinta de psihologii moderni care o folosec ca instrument de manipulare si dominatie, control, de folosire a energiilor indivizilort in interesele meschine ale diferitilor "iluminati" in domeniul respectiv.  Societatea americana este "in fata" si arata consecintele pe care urmeaza sa le traim daca urmam aceeasi cale; nu vei mai putea trai fara psihologul propriu , fara medicul propriu, fara consultantul financiar, astrologic, familial, fara propriul nutritionist, sensei sau guru, fara experti in diferite domenii si cate si mai cate. Acesat model-oferta  de realizare american in existenta ne releva, daca suntem constienti de implicatiile lui profunde, cati paraziti trebuie cetateanul sa tina in spinare ca sa existe in randul lumii concepute ca defect si nestiinta cu care este identificat  cetateanul american. In paralel cu acesta lume de 'intretinuti" care muncesc din greu sau inseala la greu sa-si plateasca expertii care ii invata cum sa traiasca si sa intre in randul realizatilor in viata, este lumea profitorilor de naivitatea si inocenta lor, de starea hipnotica a constiintei lor manipulate si instrumentata de experti sau iluminati. Desigur ca preotii sunt gelosi pe experti caci ei aveau privilegiul tabuului indrumarilor si legilor cutumice stabilite pana mai ieri; astazi au fost detronati de experti; expertii si preotii isi impart cardasi lumea; unii exploateaz teama de moarte a batranilor si ceilalti speranta tinerilor si inteligenta lor. Dupa acesta trecere in revista a normalitatii nemultumirii noatre sa relevam ca nu putem iesi din ea fara hotarare , fara indrazneala de a abandona falsul, de a nu-l mai sustine.si apara explicativ-justificativ-comparativ. Hotarea este acea atitudine care te implica doar pe tine insuti; nu are nimic de a face cu ceea ce ceilalti fac sau ce atitudine au. Evident ca ceilalti se vor opune parasirii tale a teatrului de  control reciproc, sa nu mai joci in aceeasi pieasa cu indiferenta carateristica fata de propria expresie vie. Dar nu trebuie sa faci publica hotararea ta si nici sa explici cuiva schimbarea atitudinii tale; Daca schimbi cu adevarat atitudinea, adica iti duci la indeplinire hotararea, " ceilalti' se vor bucura descoperind "un fraier" care poate fi exploatat in interesele lor- nu pot percepe altfel schimbarea ta de atitudine, te percep asa cum sunt perceputi copii, naivi si usor de pacalit. Daca copii sunt pacaliti spre satisfactia "placerilor" tu vei fi pacalit spre satifacarea nevoilor materiale si defularilor sexuale.Dar daca copiii nu sunt constienti de cum lumea actioneaza asupra lor si cu scopuri, tu ai parcurs experienta inselaciunilor devenite autoinselari sub toate formele lor; Vei continua sa-ti respecti hotararea fara sa te mai inntereseze ce cred ceilalti si fara sa te mai complaci in capcana inselaciunilor, o vei evita simplu asa cum eviti orice groapa sau piatra de pe poteca pe care te plimbai copil fiind. Copil ai cazut in toate gropile pishologice si ai lovit toate pietrele, ai manact 'tot ce zbura", ai crezut 'laudarosii de sine care nu-ti miroseau bine"; Acum dupa experimentarea lor  poti evita fara efort aceste capcane ale inchipurilor de sine. Cu timpul vei intelege ca sinele de sine statator ia hotarari doar pentru sine, nu pentru ceilalti. Respectul libertatii celorlalti este respectul propriei libertati si nu vei  ignora acum ca libertate fara iubire nu exista si iubirea libertate este. Impresia ca esti controlat, dominat sau utilizat, exploatat este falsul conceptiilor  gresite -despre lume si noi insine in lume- reflectat personal. |Reflectam ce este fals si ne confundam cu falsul- acesta atitudine este inconstienta sau ignorareaa propriului sine imanent, atitudinea  primitiva a gandirii conceptuale sau autoconceperii. Ideea de identitate este periculoasa prin consecintele experientei ei : dezastrul interpretarilor emotionale subiective si ideatia dezastrelor viitoare cu care sunt speriati copii. Dati contienta a aceea ce este asa cum este, nu imaginati ce ar fi, ci recunoasteti ca nu stiti, nu va inchiputi, ci recunoasteti ca sunteti; nu premeditati ci meditati, nu va cercetati, ci explorati-va propriul potential prin hotararea nestramutata a ceea ce doriti sa exprimati in existenta. Acele atitudini insiruite anterior  cu "nu' si cu 'ci' in fata, sunt aspecte asemanatoare dar complet diferite ca actiuni si consecinte; faptul ca se aseamana ne-a pacalit prea mult; nu sunt "la fel" Noi cautam pe cei asemenea sau la fel cu noi, dar cand confundam diferitul cu asemanatorul si asemanatorul cu diferitul, confundam totul sau pe noi insine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu