16 octombrie 2014

confortul psihologic, V

Cei doi poli energetico-informationali aflati in relatie biunivoca, reflectati psihologic prin stres si confort psihologic
, genereaza o dinamica comportamentala reactiva dupa un model imagistic si info-energetic exprimat si continut in sfera lor.Fiinta umana prin rezonanta se ataseaza de un model sau altul, prin deciziile propriilor exprimari interpretative a perceptiei individuale modelate la randul ei de cunoastrea conceptelor si viziunilor respective. Angajamentul total pe o directie sau alta conduce la consecinte psihologice diferite reflectate corporal diferit ca sanatate sau disfunctiuni. Stresul sau confortul psihiologic se contureaza ca "mediu" psihologic existential in care individul se exprima dupa modelele respective. ca dinamica exclusivist violenta sau dinamica indraznelii si entuziasmului. Ceea ce este evident , este faptul ca nu poti trece de la un model comportamental la altul, daca te invartesti in diferitele modele ale aceluiasi pol infoenergetic.Negarea unui pol sau altuia nu conduce la nu conduce la schimbarea lui. Evident este si faptul ca " polul stresului "functioneaza prin negare, nu poti sa nu negi cand te afli in sfera lui, iar polul confortului nu contine negarea ca model ci, afirmatia responsabila si pacificatoare a circumstantelor. Afirmatia negarii este negare si afirmatia sustinatoare, 'pentru", dinamizeaza situatia  circumstantelor prin acord firesc al tuturor cu propriul 'bine" care-si determina propria 'echipa" lucrativa sau asocieri comunitare instantaneu 'poentru" tinta stabilita prin acord.Acest fapt in mediul stresului "produce" cardasii, gasti motivate de interesele obtinute prin inselarea sau  impunere violenta (oferte de nerefuzat: "mananci ciorba sau iti dau doua palme?"),  pe spinarea celorlalti participanti la joc. Modele confortului psihologic obtin acord pe tinte-proiecte universal motivante a caror concretizare imbogatesc comunitatea si nu intra in conflict cu oricare alt proiect al aceleiasi tinte , proiecte in a caror corporalizare se sustin reciproc (" Libertate, egalitate, fraternitate"). Aceste tinte universale nu pot fi atinse, desi sunt sperantele celor aflati in polul infoenergetic al stresului, pentru ca nu exista ca viziuni-modele in sfera acestui pol si sunt folosite ca "momeli"  formale care sa atraga constiintele sa se implice in diferite proiecte ale polului stresului dar ele acopera adevaratele tinte ale acestui pol si conduc la dezamagire si disperare prin necorporalizarea sau obiectivarea lor ci a adevartelor tinte acoperite astfel si acesta stare psihologica a depresiei, disperarea neputintei, conserva aservirea constiintelor acestui pol; se obtine doua efecte, unul obiectivarea ca circumstante a proietelor "negative" ("de ce te temi nu poti sa scapi") si al doilea ,incremenirea constiintelor in mediul psihologic al stresului. Toate tintele universalitatii aspiratiilor umane firesti sunt implinite dora de cei care au parasit polul negativului si se asevesc de buna voie si nesiliti de negativ polului 'pozitivismului gandirii"si rostirii, a faptelor acestor exprimari (onorarea cuvantului ca pe tine insuti). Evident ca cei care s-au pozitionat in polul confortului psihologic nu pot fi intelesi nici urmati de ceilalti fara acord constient si integru care implica abandon total al polului negativitatii gandirii , rostirii si faptelor. (va amintesc atitudinea cristica in fata judecatii si condamnarii) specifice polului stresului- teama de adevarul a ceea ce este fiinta umana. Cand nu mai puteti sustine stresul cu propria implicare., va eliberati de el spontan sau va puteti elibera prin delicatetea pasilor de fiecare zi a rostirii si faptelor proprii. Expresia "unii mor si altii pleca " este o reflectare in constiinta a parasirii polului umbrelor ca reactii la existenta, sau stresului, "intunericul temerilor" si a consecintelor diferite sau modalitatilor diferite a parasirii lui. Nu ne putem complace la nesfarsit in umbra exclusivismului si violentei , a risipirii inutile in raport cu instinctul  individului, instinctul confortului psihologic. Instictul este perfect ca tinta de obiectivare, dar ceea ce face ca el sa nu se corporalizeze ca mediu generalizat psihologic in societate sunt mijloacele considerate potrivite ca intrumente lucrative in directia respectiva. Calea confortului obtinut tehnologic prin dominarea naturii si conditii artificiale ale obiectivarii instinctului, este calea dependentei psihologice de mijloace fizi fie ele si automatizate aceste mijloace nu sunt de sune statatoare si conditioneaza  existenta individului de sustinerea lor energetica , sustinere care evident imparte energia lui in doua directii de actiune iar propria fiinta sufera de diminuarea energiei care ii sustine fiinta in integritatea ei.balada mesterului manole reflecta aceasta situatie prin 'inglobarea in edificui a vietii care ca expresie fiintiala implica monada barbat-femeie, omul renunta la jumatatea din energia lui expresiva ca integritate formala si functionala nascatoare de sine, renuntand la posibilitatea propriei fecunditati prin nasterea unei noi expresii umane, adica renunta la creativitatea care se exprima prin universalitate nasterii care este ceea ce este si nu facut de mainile omenesti.(" templul spiritului nefacut de maini omenesti , mielul nevinovat"). nasterea si renasterea sunt expresiile caii biologice a inteligentei creative prin cocreatie, care psihologic este perceputa ca fericire creativa . Toti copii se nasc din acesta "fericire" a celor doi parinti din momentul conceptiei si nasterii lui." Adevarul" a ceea ce este este reflectat simultan si sincron  psihologic, cu sincronicitatea faptelor; este simultan cu fapta, nici inaite nici dupa. Intentia cocreatiei nu este apanajul constientei dar implinirea ei este cuprinsa de constienta. Nu te poti face fericit dar poti recunoaste fericirea si explorand circumstantele ei sa le luminezi si sa mergi in lumina lor; prioritatile tale se vor schimba dramatic daca faci asta, atitudinea in fata circumstantelor la fel. Nu valorizam ce avem ci ceea ce pierdem dar macr in ceasul de pe urma pierderii putem recunoaste ce si de ce. 'Cunoasteti adevarul si el va va elibera" nu este o indicatie teoretica ci o directie  faptica. ("cine nu se recunoaste este in nenorocire, nenorocirea chiar").Invoc aceste informatii nu ca pe o autoritatea exteriora voua cu ca autoritatea informationala aflata IN memoria fiecaruia, launtrica si la dispozitia fiecaruia. Intergritate este exigenta functionarii oricarei informatii simbolizate verbal in toate formele lingvistice expresive("nu poti sluji doi stapani"; doua informatii din memorie ca directii si functiuni active in propria existenta din libertate decisa). Am ajuns la "libertate' ; "libertatea" pentru o constiinta aservita polului stresului si mediului sau tehnologicconditional, nu exista si este o iluzie inselatoare si se amageste confundand-o cu libertinajul bunului plac, cu placerea; pentru cel aflat in polul confortului psihologic, libertatea este responsabilitatea si integritatea propriilor actiuni ale instinctului vietii in existenta sau legea vietii, bio-logia si viata si exstenta sunt vazute ca valori de neatins sau pervertit , de sustinut armonia expresiilor ei sau ecologia planetara ca ratiune si functiune a planetei care de data asta nu mai este privita ca ceva ale carei resurse trebuie exploatate si percetite in medii artificiale ci respectate si sustinute ca mediu de sine statator al confortului psiholig al fiecarui individ prin nonexigentele sale fata de individ sau respectul neconditionat al deciziilor sale, receptivitate totala pe care fizica cuantica o releva prin influenta gandirii asupra substantialitatii intime a naturii. (experienta raspunsului apei la rostirea umana a diferitelor vibratii emotionale functie de armonia si simbolistica carora structura cristalina a apei capata forme de diferite nivele de ordine si frumusete, desi in percetia fizica tot apa ramane dar structura ei are calitati diferite ca raspuns al atitudinii omului fata de ea).
Evidenta spune ca cele doua polarizari a gandirii negative si pozitive conduce la constiinta raului si binelui ca polarizarea in constiinta si ca cele doua polaritati se sustin nreciprocitate si nu pot fi unilateral dizolvate; orice dizolavare a 'raului" conduce la dizolvarea "binelui" sau fortele antiratiunii si ratiunii coexista si din sfera unora sau altora treci prin punctu de echilibrium in care cele doua sisteme info-energetice de forta sunt in armonie, echilibrate generand o "noua ' stare psihologica ca reflecatre faptica a echilibriumului lor dinamic im masura armoniei lor", 'starea unicului" sau integritatii neexclusiviste, neconditionate a fiintei umane. Omul echilibreaza fortele polarizate formal in ratiune si antiratiune si comportamentul sau este corespondent starii de echilibrium psihologic sau de confort -  stres psiohologic In echilibrium psihologic omul decide si deciziile sale nu sunt conditionate de circumstantele formale ale confortului si stresului, si deciziile rationale il conduc la confort iar cele irationale la stres. Starea naturala de confort psihologc este "starea indragostitului' , stare ale carei elemente expresive psihice si comnportamentale constentizate ca atitudini si actiuni, ne pot conduce intelegerea a ceea ce instinctul doreste sa exprime. Mediul natural neconditionat si de sine statator ofera starea de confort psihologic dar orice atac la adresa lui a conceptelor si faptelor gresite in raport cu natura si fiziologia sa provoaca prin reflexie stari de stres. Un intelept afirma ca invatatura elevului sau ca atunci cand intra intr-o padure, simte teama si ii releva faptul ca teama resimtita este a padurii in fata prezentei sale acolo, prezenta care prin natura violentei si exclusivismului indiferentei sale ca atitudine in fata vietuitoarelor padurii justifica teama lor,  pe care o reflecta  sursei  si prin care sursa isi justifica la randul ei faptele violente si exclusiviste ale indiferentei sale fata de expresiile  biologice ale padurii manifeste prin puterea instrumentelor  sau armelor sale. Natura raspunde sincron si simulyan cu prezenta in perimetrul ei a  oricarei prezente individuale ca efecte psihologice.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu