17 august 2014

structurare II-undele gravitationale

Cunoastem de la explorarea rationala, stiintifica, a naturii terestre si universului ca fortele care structureaza natura asa cum este ea sunt aceleasi pe pamant si in univers si doua dintre ele de care ne simtim particular apropiati sunt undele  gravitationale si cele electromagnetice.
(fortele atomice si nucleare prin intimitatea lor cu noi insine sunt mai putin prezente in perceptia noastra comuna). Se spune (informatie) ca "noi suntem fiii luminii"; acesta informatie pusa in contextul relevarilor de mai inainte corespunde fluxului energoinfisenzorial si perceptiei simultane cu fluxul al carui "efect suntem" sau corpului uman; aceasta corespondenta si sincronicitate releva fortele electromagnetice sau undele electromagnetice ca miscare-actiune- culoare cu specificitati functionale complexe, "scrierea si sculptura cu lumina" a corpului uman biologic.(evidenta importantei luminii electromagnetice in existenta noastra este fara opus).Oare fuluxurile gravitationale corespund fluxului gandirii  in corespondenta informationala de mai sus? La aceasta intrebare nu putem gasi raspunsul in exterior ci doar prin perceptie in lipsa reflectarii sau dialogului interior. "In lipsa gandirii " constiente ca suma de forme gand repetitive care ne trec prin minte ca si cum ar fi materie mentala sau nimic obiectiv sau substantial, putem percepe diferenta cu prezenta ei si sa -i determinam caracteristica in perceptia psiho-intelctuala ca functionare. Nu spun ca este usor sa ne detasam de fortele rutinei gandurilor personale, chiar relev eforturile si tehnicile grele de "obtinere a starii de meditatie in starea de veghe sau constienta".Nu se poate obtine aceasta stare fara gandire prin controlul gandirii sau prin a face mintea tacuta de dragul unei taceri conceptuale goale de continut ca reactie la galagia deranjanta a gandirii proprii. Atentia noastra este elementul decisiv si functional in acest demers, o atentie in alt fel utilizata , fara concentrarea ei pe forme gand fara dispersarea ei  ca abandon  sau inglobare cantitativa de informatii, o atentie neselectiva, care percepe dar nu ramane fixata pe forma perceputa ca si cum lasa sa se desfasoare curgerea lor fara sa intevina asupra acestei curgeri speriata de directia lor sau implicatiile personale in acea curgere firmala. Altfel spus, atentia in care atitudinea ei poate fi descrisa ca actiune "a nu lua la modul personal orice gand sau auzit" si astfel perceptia noastra devine 'curgatoare". nu se opreste asupra unei expresii ci curge odata cu curgerea lor, iar aceasta curgere o denumim ca a fi prezenti punctual, cu prezenta fara sa ne atasam de ea. Nu am pretentia absurda ca am clarificat ceva despre atentia necesara , am vrut mai mult sa relev ceea ce impiedica prezenta acestei atentii in atitudinea noastra, in principal blocajul faptului ca ne consideram vizati personal de orice informatie si situatie sau miscare si reactionam ca atare. cadn nu ne simtim vizati (cine zice , indiferent daca este vazut sau nevazut auzim ce zice, despre el insusi zice nu despre mine; -este o smecherie intelectuala prin care putem incet si cu rabdare sa ajungem la detasare sau nelipire de formele expresiilor  personalitatii incomplete proprii sau ale relatiilor noastre). Ceea ce pot afirma fara sa pot si demnostra cuiva  si ca fiecare poate sa-si demonstreze singur, este ca "fara dialog interior" care "se intampla" si avem impresia ca ne-a pus Dumnezeu mana vindecatoare "in cap", "o imensa greutate lipsa" simtim. Greutatea psihologca, intelectuala si senzoriala  este asociata cu undele gravitationale. Cosmonautii sunt constienti de efectele iesirii din campul gravitational terestru asupra constiintei si corpului sau. Fortele gandirii (stiintei) care structureaza planeta sunt slabe dincolo de sfera lor constrangatoare sau gravitatiunii lor. Asemenea unui "gol de potential " de sarcini sau activitati, simtim 'oprirea dialogului interior"., iar constiinta individuala intra intr-o stare complet noua si necunoscuta pana atunci. Acesta stare nu este rezultatul unor inchipuiri si conceptualizari de actiuni personale pentru obtinerea ei ci este o "miscare' in corp cat se poate de 'fizica", "de obiectiva", perceputa si la care reactionam dupa cum suntem obisnuiti sa rectionam la perceptii si drept consecinta reactiilor noastre " o pierdem" sau ne intoarcem in sfera gandirii personale rutiniere de cautare a intelegrii si mai multului informational, sfera a gandirii cu campul sau gravitational si constrangator al personalitatii istorice ca atitudine rutiniera in fata oricarei noutati informationale sau circumstantiale. Atata timp cat cautam intelegere ca sa controlam fluxul si percetia ne vom intorce in limitele gandirii fragmentate sau personale si simtamantul ui incompletitudinii de care scapasem parasind-o la propriu. Revelarea fortelor gandirii ca forte gravitationale, forte care aduna si tin in sfera lor elementele necasare formarii lor corporale sau corporalizarii lor in perceptie fizica , creerii propriului organ functional in creatia universala, ne releveaza responsabilitatea individuala in sustinerea formelor de expresie elementara sau forme gand elementarii. Forma gand este element fizic, este substantialitate formata sau substanta functionala cu caracteristici foarte bine conturate in functionarea lor desavarsita si impecabila, de sine statatoare; sunt seminte in energie , seminte care "undate emotional" prin tema sau prin acord rational si constient germineaza in evenimente, lucruri si miscare in perceptie si a propriilor existente individuale prin interactiune , generand asa numita karma sau darma. Karma este ceea ce stiintific numim reactie la actiuni si darma este ceea ce cunoastem ca aciuni si reactii urnarite ca efecte. Karma se contureaza ca reactie la reactii, generatoare a unei sfere de ganduri invelisuri superficiale ale actiunilor , un fel de haine gandite cu care suntem imbracati de circumstante si ale circumstantelor exterioare, iar darma ca acea stare in care horam sa ne imbracam singuri si cu ce haine vrem noi, creiindu-ne circumstantele  si onorand prin autcorectia lor si desavrsirea mediului vital circumstantial natural si fiintial ca atare, onorandu-ne fiinta proprie sau Inteligenta Marelui Intelect universal, "pe noi cand vom fi mari" Cine isi vinde sau refuza libertatea creativa inchinandu-se nevoilor asigurate prin efort strain de propria lui fiinta este necredinciosul risipitor.  Profunzimea sursei existentiale ne scapa de cersit si dependenta. Nu poti colabora si corobora eforturi directionate in sensuri diferite din aceeasi origine,dar poti genera un moment de rotatie cu sens si semnificatie clara care pune la traeba ambele forte dispuse pe directii opuse prin distantarea originii lor vectoriale si astfel se obtine o rotaie si un moment vectorial. Aceatsa stiinta a rotatiei universale si particulare a creatiei care este perceputa ca cicluri in spirala genreaza fluxuri turbionare prin care ne putem depalsa oriunde cu viteza luminii si care genereaza aspectul corpuscular al oricarei forme create.. Fluzurile turbionae gravitationale ale gandului si gandirii sunt reflectare a fluxurilor electromagnetice si corespondente lor in substanta universului, o prelungire functionala a radiatiei luminoase initiale si creative a imaginii-proiect universal al universului si fiintei sale asa cum inteligenta o emite ca prima si unica radiatie completa si desavarsita a sa , armonia sferelor, sferosfera energiei umane si a fiului continut si desavarsit ca existenta de sine statatoare. Putem intelege acesta sferorsfera cand intelegm diferitul asemanator sau centrul fluid in care ceva de un anumit fel pana la el se transorma in ceva de alt fel sau forma de la el in colo, centru fluid pe care chinezul Fu tze l-a simbolizat ascunzand si exteorizand constiintei prin simbolul Yin-Yang bine cunoscut al armoniei si miscarii fortelor complementare gravitationale si electrimagnetice in cirespobdenta si generare reciproca functionala si corporala in omogenitate si coerenta a sincronicitatii existentiale. Acel gest de desprindere a originii fortelor opuse si transformarea lor in forte complementare si moment de rotatie il putem regenera fiecare prin atitudinea constientei in fata circumstantelor. Confuzia a generat concepte gresite in care s-a separat binele de rau si au fost puse in aceeasi origine generand conflicte si disolutie, (am muscat din pomul binelui si raului; dar daca s-a interzis asta, insemna ca copii au fost indemnati sa o faca de catre inteligenta creatoare). As putea spune ca am fost indemnati sa ne frigem pentru ca sa nu o mai facem vreodata traind consecintele unei astfel de experiente. Aceasta separare conceptuala gresita a fost urmata de diversificarea ei formala ajungand la tot felul de draci si monstri inexistenti in afara acestei conceptualizari, am ajuns sa imbibam imaginatia persoanei cu imagini de groaza si teribile ale comportamentului antiuman sau anticreativ sau superstitia si nebunia care ne flageleaza "PROSTIA" Prostia nu este o forma sau un fapt ci este o atitudine, o abordare gresita fata de spiritul propriu in fata a oricaror circumstante si percetii exterioare si launtrice ; din ea isi ea si se hraneste cu energie toti monstri inchipuiti sau perceputi la nivele subtile sau elementare ca forme gand-imagine despre orice. Prostia are ca reflectare frica, teama ca optiune personala in fata circumstantelor prostiei si cruzimii ei. Percepem formele pe care le dam gandului propriu in minte, desi  nu au corespondent fizic (ex dracu)  si opotiunea in fata acestor creatii personale ale amenintarilor si ambitiilor de superioritate optiunea noastra este teama. Ce s-ar intmpla daca am opta altfel? Am percepe ca aceste forme sunt efemere se disipeaza ca energii amorfe in lipsa fricii care le da forma respectiva. Bineinteles ca atunci cand formam gandul prin amenintarui si ambitii credem ca optam prin realizarea acestor mijloce a intereselor, dar apoi confruntandu-ne cu imaginea lor ne speriem.Unde este corectia aici??? Autocorectia marelui intelect? Este doar reverberatia prostiei ca atitudine .Desigur ca nu putem sa incasam fara opozitie "creatia prostiei ca sa zic asa", dar nonopozitia la efectele prostiei care doare tare corporal si functional si plange toata ziua asteptand mantuire, ne lasa spatiul necesar si energia necesara pentru a creea "parghia momentului de rotatie" prin care o punem la treba in folosul propriu. Teama devine  un fel de 'trambulina " pe care ne avantam spre profunzimea actiunilor originale imanente a fortelor electromagnetice care ne scriu si sculpteza corpul pe care le punem in acord cu fortele gandirii  generatoare de prostie. Astfel prostia ca atitudine prin consecintele sale ne obliga la continua autocorectie si regenerare , ne obliga sa mergem dupa si in proiectul initial universal al vietii. Compasiunea in fata celor aserviti atitudinii de indiferenta, nestiinta si neputinta a prostiei este firesca, multumindu-le pentru sacrificiul lor de a  ne reaminti  greseala si ca actione in momentul rotatiei transformatoare a miscarii pulatorii creatoare a polaritatilor complementare. Cand traim in circumstantele prostiei academice in mod sigur avem ceva de corectat in expresia sinelui propriu si firesc este sa percepem ce , ca urmare exact ce nu ne place este ceea ce facem si avem de corectat. Nu ne place tristetea si avem de corectat atitudinea propriei superioritati neintelese sau aroganta subintelesei superioritati demonstrate. Perceptia si simtamantul ne corecteaza imediat daca ne lasa corectati, daca nu vom fi constransi sau recluzati.Daca nici in recluziune (singuratea axiomatica a maretiei inchipuite; unicitatea nu este singuratate) nu ne corectam, atunci fortele gravitationale ne retrag din existenta biologica si revenim la sursa lor si structura originala generatoare pentru a revedea proiectul uitat si a o lua de la capat; poate reusim data viitoare. Daca reusim recluziunea inceteaza, suntem vii in viata si-n comuniune cu tot ce este viu, slava domnului ca nu exista singuratate...
Revenind la undele gravitationale, o alta caracteristica asemenea fluxului gandirii este faptul ca daca sunt receptate ele sunt in spectrul audio, le putem auzi asa cum auzim si gandurile spre deosebire de cele electromagnetice care nu se aud si sunt in domenuul imaginilor mute in  perceptie ca simt ,sau a viziunilor tacute in fata carora noi interpretam semnificatiile si dinamica gandindu-le si introducand undele gravitationale astfel, iar imaginile capata magnetism si se condenseaza in evenimente si manifetsrai complexe dar intotdeauna dupa modelul gandit de noi. Ordinea si esalonarea ordonata de evenimente este trans legata individual de atitudinea in fata percetiei si gandirea ei. Astfel "asa numita gandire pozitiva' este o interpretare in folos propiu viziunile efeband si relevand aspectele care ne convin dar care-s incomplte in rapotr cu complexitatea informationala care a generat acele viziuni. Astfel polarizam viziunea in interes propriu dar nu putem evita si completitudinea infoenergetica a polului opus produs prin selectie subiectiva. noi interpretam realitatea perceptiei si interpretarile noastre genereaza o suita de evenimente intr-o ordine incomprahensibila dar de neevitat. Orice interpretare obtureaza si blocheaza comunicarea viziunii prin 'impingerea in nerostit sau implicitarea "negativului" din perceptie, trecerea sub tacere a aspectelor respective si astfel ledam energie tinandu-le in interior, in fundal, iar aspectul lor "tacut" ne surprinde intotdeauna cand se manifesta ca si cum ar fi manifestarea unei opozitii straine de actiunile noastre. Nu sunt straine ci doar rezultatul lor, mai intai se manifesta ceea ce este tacut si opus dorintelor ca apoi daca nu ne opunem acestei parti se manifesta si dorinta ca aspecte multiple ca o completare a intregimii  initiale a viziunii respective. Nu ne putem opune implinirii dorintelor odata ce le-am emis si nici celeilalte fete a lor activate prin acea emisiune a formei gand si specializarii ei functionale descriprive. Dorinta separa fluxul senzoinformational si perceptia asamblata si structurate de el dar este o separare iluzorie pentru ca se asambleaza ca o esalonare a ceva intreg in doua parti, cea nepacuta si cea placuta si dorita.  Cand nu separam viziunea mentala nu separam nici fluxul care o asambleaza nu producem esalonari si conflicte emotionale. Dar altcumva nu stim sa actionam decat prin dorinta, dorinta placerii sau satisfactiei! mai exista o alta modalitate cu alte efecte ? Evident ca da! schimbarea atitudinii si targhetului conduce la schimbarea manifestarilor. Dorinta este rezultatul gandirii unei lipse sau incompletitudini si evidenta existentiala nu confirma nici una nici alta, este refuzul unei stari sau situatii. Fara refuzul-dorinta ce se intampla? Un acord, o comuniune si o relatie de alta factura intre elementele comuniunii; nu refuzi nici o existenta sau dinamica si nici o existenta sau dinamica nu te refuza. aceasta stare de nonopozitie este initiala adica cea in care poti initia , poti incepe o expresie sau experienta existentiala in care toate elementele comuniunii respective participa la realizarea si trairea ei. Nu emiti doar pentru tine ci pentru comuniunea ta si cand inimile din comuniunea respectiva accepta emisia ea este infaptuita . Launtric avem mai multe inimi chiar daca fiziologic doar una , acele centre energetice sau cheackras care coordoneaza toate functiunile fiziologiei corporale ca totalitate si integritate corporala. Creierul nu conduce nimic desi vrem sa controlam prin gandirea pe care o simtim in cap, ea este dupa si greoaie oricarei circumstante; motiv pentru care se spune ca lasa inima sa conduca  ca inima recunoscandu-se orice centru al activitatii sale sau orice samanta de lumina-unda sau graviton-corp al luminii situatie in care nu exista opozitie la actiune si simultan ne putem deplasa oriunde dupa dorinta, luand totul cu noi fara sa lasam ceva in urma, nici macar o urma. Ridicarea vibratiilor sau energiei corpului biologic ne conduce la libertatea lui. balada fiului risipitor ramane ca o cale nebatuta inca atat timp cat nu intelegem cum risipim si ne preocupam de cum sa acumulam. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu