21 februarie 2013

visele

O  referire la un proces actiune complet necunoscut este denuit vis. De cate ori nu cunostem ceva, cu sensul de a nu avea perceptia faptului sau actiunii, noi repetam greseala generata de frica de necunoscut de a ne imagina ceea ce este denumit vis.
O alta referire la ceva neunoscut este aceea de "intentie' si aceeasi greseala se manifesta si ne imaginam sau credem ca stim ce este intentia. Astfel prin imaginatie si credinta noi generam structuri de gandire abstracta conceptuala dupa modelul carora ne ordoam actiunile. Traim astfel dupa modele ale realitatii si nu in realitatea faptului modelat. De ex. cineva care nu cunoaste si nu a vazut sau perceput sub alta forma ceea ce este oceanul si-l imagineaza dupa povestile celor ce se straduiesc sa-l descrie, sau conform descrierilor din carti si harti, dar imaginatia lui nu poate fi realitatea oceanului. Cititul sau ascultatul sunt elemente de comunicare dar nu de cunoastere. Tot ce ne poate da cititul este doar informatia ca exista ocean. Cunoasterea imensitatii sale nu poate sa aduca decat comuniunea sau perceptia directa. Perceptia sau cunoasterea directa, ne releva intotdeauna o realitate incomensurabila si imposibil de cuprins conceptual, sau de modelat matematic desi matematica este continuta in acea realitate. Revenind la "vise' si realizand evidenta faptului ca nimeni nu cunoaste cum viseaza orice talmacire a lor de persoane autoafirmate ca experte in domeniu este rau facatoare, intra in domeniul obscurantusmului. Dar asta nu ne impiedica sa visam, nici sa ne imaginam ce este visul sau ce insemna el .Partea  neplacuta este ca odata ce am imaginat ce vrea visul sa ne spuna ii acodram acelei imaginatii o credinta puternica si astfel putem ajunge sa fim condusi de manipulatorii viselor. Visul manipulat nu este visul tau; nu doresc sa intru in conversatie pe o tema de extrema  "nisa" si astfel marea mjoritate sa nu vada ceea ce este. Ceea ce este de transmis curat este informatia ca ceea ce considerati ca este visul vostru este in cea mai mare probabilitate sa nu fie 'al vostru". Vinovatia si perpetua sa confirmare prin a va considera sau a fi considerati cauza si stapanii a tot ce este, manifestarea conceptului de libertate si nu a libertatii ca ceea ce ea este, genereaza ideea ca sunteti responsabili de toate, sau ca nimic nu se intampla fara ca voi insiva sa generati candva undeva, asa numita fatalitate sau Karma. Cealalta varianta conceptuala ca suntem doar victime fara posibilitatea de a schimba ceva si trebuie sa ne supunem neconditionat unor cauze independente si rauvoitoare noua , ca suntem doar piese pe o tabla de sah pe care altii il joaca este aceeasi expresie conceptuala a vinovatiei , diferitul asemenea ca pol al "curentului vinovatie". Deci aceste concepte ale neingraditei libertati si imposibilei libertati nu au de a face cu adevarul a ceea ce este libertatea ci sunt imaginatii ale ei si expresieii conceptuale ale sentimentului vinovatie. Sentimentul sau reactia emotionala este energie in miscare si orice energie care se misca are efecte sau este cinetica, face ceva. Acest ceva pe care-l face energia emotionala il face si in planul gandirii si in planul orpului si in planul faptelor si daca suntem atenti are forme diferite in cele trei planuri ale manifestarii dar sunt identice; adica vinovatia este si gandire si fiziologie si vorbire si fapte, este un proces curgator ale careui repere de curgere sunt formele diferite de manifestare. Sensul lui este circular; ne sintim vinovato apoi gandim justificand sau contestand vinovatia , apoi vrem sa o reparam si gandim solutii reparatorii, apoi ne cerem scuze si luam angajamentul promitand ca nu mai facem, apoi nu putem respecta promisiunea si ne simtim si mai vinovati. Vinovatia ca idee abstracta se autoconfirma in experienta sau existenta; simtamintele, sentimentele si reactiile emotionale ni se dezvaluie ca "seminte " din care cresc radacini sau gandirea conceptuala (sunt sub pamant nevazute) , apoi iese la suprafata (se rostesc) apoi se dezvolta si cresc ca un copac al faptelor si starilor noastre  corporale si sociale. Revenind la vise pot afirma ca nu toate sunt vise sau visul vostru individual originar. Tot ce este imaginat sau conceput la nivelele perceptiei subtile apar ca imagini ca " filme" pe care le putem viziona in timpul somnului sau in care putem juca la un moment dat un rol. Este evident curgerea unor evenimente in care la inceput suntem spectatori la ceva apoi daca ne temem de ce vedem intram in acea situatie si traim un cosmar sau daca ne place  ceea ce vedem intram in film si traim o satisfactie. Cest gen de "vise" care sunt expresia dorintelor neimplinite sau nereusita dominatiei realitatii noastre formeaza un ":noian" de energii care impiedica sa ne odihnim prin comuniunea in  plenitudinea fiintei noastre. Astfel considerand visele ca ale noastre traim in imaginarul colectiv extrem se complicat si variat formal si ne simtim debusolati sau pierduti. E adevar ca pirderea in acest gen de visare este periculoasa prin pirderea simttamantului "acasa" si poate sa ne separe de corpul biologic sau pamant. Ratacirea in vise nu inceteaza daca nu relevam visul care este sau suntem noi si asta este dificil pentru ca nu este rezulttatul conceptualizarilor, imaginatiilor, dorintelor, pe care din nefericire le "consideram ale noastre". Nu putem trai in consideratii fara consecinte iar aceste onsecinte sunt "notele" pe care propriul corp ne da. Aceasta este o evidenta de care ne rusinam si o ascundem sub tot felul de justificari, timpul, varsta, lumea. Visul propriu si visatul sau trairea lui nu este cunoscut, sau ne facem ca nu-l cunoastem, il tradam. Visul ramane necunoscut dar il putem trai tocmai de aceea, inspiratia si aspiratiile nostre sunt ancorate adnc in el; cine le urmeaza neconditionat? Informatia adn. nu are nici o legatura cu visul si realitatea noastra, este doar instrumentul ei si cine se joaca cu acest instrument nu v-a obtine visul ci doar degradarea instrumentului. De ce suntem indemnati sa  viam? Mai inainte eram indemnati sa dorim! Am dorit atat ca s-a ales praful de dorinta! Vom face la fel si cu visul? Vedeti ca dorinta este imaginarea intentiei, si visele imaginarea realitatii? Putem trai intr-o imaginare a realitatii ? evident ca nu! In mitologia greaca este povestea lui Uranus care a iesit din intuneric (din sfera lui Neptun, imaginatia) si a VAZUT frumusetea,..., etc. Nu va puteti indragosti de o imaginatie nici nu puteti creea pin imaginatie fara consecinte neplacute. Dar puteti obtine o satisfactie in fata unei poze (chiar si in vis) si o pozitie sociala platita cu sudoare sau limba. Numai cei treziti in existenta lor, asa numitii intelepti,  nu pun imaginatia deasupra perceptiei sau cristosului adevarului lor. Intoarcerea in adevar este posibila parasind imaginatia, dar cum vrem sa controlam si dominam, acest simplu act ne pare imposibil. Indrazniti! Nu puteti imagina la cate minciuni ale propriului sine veti abandona! Nu puteti imagina  cate "minunatii teoretice"  sau cnsiderate imaginare, nu au legatura cu imaginatia voastra si sunt realitatea voastra nepervertita.

13 comentarii:

  1. "asa numitii intelepti nu pun imaginatia deasupra perceptiei...", "visele (sunt) imaginarea realitatii .. Putem trai intr-o imaginare a realitatii ? evident ca nu !" Din intreg articolul tau inteleg ca, in general, visarea nu ne duce la nimic bun; doar cei initiati (treziti, sau cum vrei sa le spui) ar avea "dreptul" sa viseze fara sa se pacaleasca.
    Totusi, zic eu, Tesla, Edisnon, Einstein, Eminescu si altii au "visat" solutiile la problemele lor, apoi au folosit din realitatea materiala incnjuratoare ceea ce au avut la dispozitie si au transpus visele in realitate.
    Cand accept ca este necesara o cusca pentru cainele meu, intai observ ce materiale si scule am in magazie, apoi "visez" cum as putea imbina elementele, cum as putea prelucra ceea ce am si abia apoi, cand simt visul meu il simt ca realizabil, ma apuc de treaba. Si lucrarea se naste. Si privesc la ea si inteleg ca e buna.
    Deci fara visare si imaginatie ... Poate nu am inteles eu prea bine ce vrei sa transmiti prin articol !

    RăspundețiȘtergere
  2. Uneori si eu am dificutati in a intelege ce scrie VI O. Uneori e o chestie de cuvinte, de semantica (explica bine VI O intr-un post publicat pe 09.01.2013 intitulat "semnificatia"); alteori tine de ... .
    Fara intentia de a te jigni sau de a te ofensa in vre-un fel, Adrian64 pentru postul de astazi poate te ajuta daca pe tot parcursul lui inlocuiesti "imaginatie, a imagina" cu "inchipuire, a inchipui" sau/si "plasmuire, a plasmui" sau/si "fantasma, a fantasma".

    GyL
    :)

    P.S. Marturisesc ca pentru plasmuire si fantasma am cautat in dictionarul de sinonime :)) De ce ? Din teama ca nu va fi inteles mesajul, si atunci m-am gandit sa il fac cat mai cuprinzator =))

    RăspundețiȘtergere
  3. Azi dimineata fiind la granita dintre somn si trezire am inceput sa realizez (sa gandesc la) faptul ca visez numai vise despre lume si cu lumea. Apoi m-am intrebat: doar asta visez (dupa ce ca visez putin sau imi aduc aminte putin din ce visez, acest putin e numai despre lume)? Raspunsul este da, doar asta visez, sau cel putin doar asta imi aduc aminte ca visez. Intr-un fel e trist, intr-un fel ma bufneste rasul (e si o poveste: un ochi rade, unul plange). :))

    Multumesc VI O pentru postarile lumea si visele!


    GyL
    :)

    P.S. Nu visez nimic cu vorbele Universului. Astea le aud cand sunt treaz. Somnul nu este uman ? Sau cel putin partea asta despre care imi amintesc, visarea asta a lumii care imi pare fara sfarsit, ametitoare, in care ma pierd pur si simplu daca o iau de buna, nu este umana ? Dar unde este visul meu uman (sar peste el)? De ce nu mi-l aduc aminte ? Intrebarea de ce nu tin minte ce visez este prezenta de foarte multi ani ... este vorba despre fragmentarea constiintei ? Constiinta fata de parinti, cea fata de scoala, cea fata de joaca impreuna cu altii, cea fata de munca, fata de etc. ... !?! Cand am ajuns la atatea constiine ? E uimitor, si nici nu-mi pare ca am facut prea mare efort pentru atatea fragmentari. De aia imbatranesc ? Ca sunt prea fragmentat ? De aia ma degradez fizic si mintal ? Ca imi risipesc energia in sustinerea fragmentarilor si a viselor despre si cu lumea ? Nu pot fi eu cel chemat de catre Mama: Lumina, Dragostea si Viata, care fac toate astea. Trebuie ca le face altcineva. Dar cine ? Eu.

    Ordinea si bucuria sunt totuna in adevar.

    In gradina, viorelele (ce le-am adus in doi din padure, primavara trecuta) au inceput sa infloreasca :)

    RăspundețiȘtergere
  4. @ Anonim: cu "plasmuiri" si "fantasme" intelegeam si eu; tocmai de aceea am cerut lamuriri: sa verific daca inteleg corect mesajul. Oricum, multumesc pentru sprijinul tau, presupunand ca si Vio e de acord cu explicatia ta. Altfel, ne inchipuim ca cineva a intentionat ceva, noi ne asteptam la ... si lantul slabiciunilor continua.
    Interesanta si posibila explicatia la "de ce nu tin minte ce visez". Inca o modalitate prin care Universul, permanent la dispozitia noastra, ne ofera exact ceea ce noi alegem, din pacate intr-un mod mai putin constientizat (de cele mai mult ori). Puterea este a noastra, iar noi o oferim (inca) celorlalti pe tava mult prea usor, fara sa intelegem; chiar daca avem "justificari": ca parintii ne-au invatat, ca normele socilale nescrise ne impun, ca biserica o cere etc.
    Ma uit in jurul meu si observ, dupa ani si ani de zile, ca situatia tine de optiunea personala; cat este de conditionata genetic sau de educatie, asta nu-mi dau seama, inca.

    RăspundețiȘtergere
  5. Buna Adrian. Tocmai referitor la a confunda visele cu vazutul, imaginarea realitatii cu realitatea ma straduiam sa provoc explorarea. Pe ex. dat de tine cu Tesla, etc, se vede clar confuzia: Tu iti imaginezi cum a facut tesla nu cunosti cum a facut. Artistii sinceri afirma ca ei nu compun ci nu reusesc sa puna in partitura cata muzica aud. Oamenii de stiinta sinceri afirma ca au vazut faptul ,l-au inteles, inclusiv func tionarea lui si l-au transpus in obiectiv prin mijloacele la dispozitie. Intrega cunoastere este in memorie, mintea universala , una cu mintea omului nu este mai desteapta sau mai prosta, nu devine ci exprima cunoasterea. In trecutul omenirii exista cunoastere tehnologica mult avansata fata de cea curenta si ea este in prezent condensata sau infasurata ca informatie la care multi au acces cand nu mai confunda realitatea cu imaginarea ei sau vazutul cu mintea cu irealitatea numita vis. Tu nu folosesti vazutul constient pentru ca acel cotet pentru catel nu este o creatie a ta ci o adaptare in situatie a cunoasterii deja existente, artistice si tehnologice . Ceea ce numesti tu ca-ti -ai imaginat este rezultatul prelucrarii inconstiente a informatiilr din memorie referitoare la scop si a alegerilor facute de tine adaptand astfel trecutul scopului tau. Visul creator este acel miracol (max. de stiinta) in care tu "visezi cotetul" si el "apare" langa tine asa cum intregul univers este. Cand parasesti conceptiile sau mintea care compara si imagineaza (in loc sa creeze) altel spus conditionarea temporala a mecanicii gandirii considerata ratiune, tu prin aspiratie si inspiratie creezi iarceea ce ai creat este simultan cu tine neconditionat in perceptia ta. Este "o deplasare" a constiintei tale acolo unde deja faptul exista. Acesta descriere este didactica ca exprimare si reflecta nesatisfacator realitatea faptului Descris. Ceea ce vreau sa spun este simplu ca orice solutie matematica la o problema dar ca sa ajungem la acea expresie matematica simpla si sa credem in ea noi umplem table sau pagini multe cu demonstratia solutiei si acesta ia forme si formule foarte complexe ca expresie in raport cu simplitatea exprimata a solutiei.De ce credem solutia numai pentru ca este rezultatul unei foarte complicate demonstratii? Acum priveste la faptul ca

    RăspundețiȘtergere
  6. ....ca noi avem procesoare de viteza inimaginabila a prelucrarii intregul imens volum de date senzoriele si suprasenzoriale cu care interactionam. Solutiile date punctual, concrete in secunda in care avem nevoie le denumim "intuitie" sau "inspiratie" Asa si sunt, inspiratii, intuitii, dar ele nu ni le da cineva exterior noua ci sunt rezultatul sistemelor inconstiente de prelucrare informationala a datelor care releva solutia optima in clipa ca raspuns din partea noastra la situatie de regula pentru pacificarea sau armonizarea ei. Dar cata " incredere" si ascultare le acordam?? Cine isi urmeaza intuitia? Increderea in tine insuti este in'dumnezeul launtric",Noi acordam incredere calculatarelor si asta ne costa foarte mult . Incredrea in sisteme mecanice si rutine informatice sau o gandire conditionata si esalonata temporal nu este increderea in viata si simtamintele vii a caror bogatie doar omului a fost daruita.

    RăspundețiȘtergere
  7. Gyl somul este refacere, abandonarea problemelor prin deplasarea constiintei dincolo de norii lor si normal ca este o desprindere de timp sau moartea timpului. Asta nu insemna ca nu percepi ci ca exista si lipsa perceptieie, lipsa timpului sau formelor concepute de oameni dupa "caderea din rai' adica din teama sau dorinta dominarii necunoscutului, a ceea e nu este in perceptia lor adica clipa de mai tarziu, ziua de maine ,etc. Ei isi arunca "buzduganul inainte" si cum nu vad nimic inainte se sperie si apeleaza la cunosterea trecuta repetand modele ale acesteia .De aia se spune "Copii" de la copii. Necunoscutul este suntata din ecuatiea existentei si se instaleaza rutina, obisnuinta. Nu e o judecata de corect incorect ce relev ci doar o constatare. Este bine si asa dar ne plictisim la un moment dat si apelam la necunoscut, o femeie necunoscuta , sau barbat,l o calatorie in tinuturi necunoscute ,etc. Dar intelegem ca nimic nou nu este in astfel de "noutati" E normal asta din moment ce intreg pamantul este ca informatie in memoria noastra. Ce sa-mi spun sau arat eu mie care sa nu cunosc deja? Atunci disimulez asta exaltandu-ma emotional sau aratand poze colegilor despre locurile prin care am fost eu si ei nu. Ceilaltu se fac si ei entuziasmati dar de fapt ii lasa rece pe unde am umblat eu. Este ipocrizie sau sinceritate? de ce ii "lasa rece" daca nu pentru faptul ca au fost sau cunosc subconstient locurile respective? Orice vis sau vazut perceput cu mintea este o plenitudine, o perceptie completa in care nu lipseste vreun element al ei. Chiar daca te deplasezi in cosmos printre stele percepi intregul existent al stelelor chiar de nu percepi este acolo sentimentul plenitudinii universale. Asa zisele imaginatii au eforturi ae dominatiei necunoscutului sunt doar imagini partiale rupte din contextul plenitudinii. Astfel cred ca avem un reper al vazutului si calatoritului cu mintea si a ceea ce este 'reactie emotionala " vis a vis de ceea ce percepem. Complexul invizibil al simtamintelor umane(celalat eu uman)"vede" trecutul si viitorul ca sir de evenimente si se sperie (reactioneaza la ce va urma) sau creeaza, aspiratiile si inspiratiile divine exprima un nou sir de posibilitati umane in circumstantele vazute. Nimeni nu cunoaste "misterul' creatiei sau creativitatii al carui "expert suntem". Nici noi nu cunoastem si este bine asa.Cea ce este extraordinar este ca putem! samanta din care ne tragem este incognoscibila si perfectiunea plenitudinii intelectului universal. fara incognoscibil nu exista cognoscibil nici in minte nici in gandire cu ata mai putin in imensitatea inconjuratoare , nu ar exista corpul corpul universului. de aceea nu sa cunoastem este important si cunosterea mecanica cu care ne falim este doar praful psudoinformational care ne degradeaza vederea cu timpul si face cataracte sau alte belele in ochi. Noi vedem cu ochii formele si cu energia miscarea lor sau energiile universului din care o celula este in noi in armonie cu toate celelalte celule de energii diferite. Noi suntem intr-un fel "parlamentul universului" avand reprezentanti ai fiecarei existente sau "lucratori" dar si ceva unic neasemanator, sau cel care decide. Toate in echilibru fiind doar cel unic (nefragmentat; de ex. pozitiv-negativ, memorie - gandire, etc.)inclina balanta intr-o directie sau alta sau da directiile de actiune lucratorilor. De aici si metafora lucratorilor care au omorat fiul pentru ca vroiau sa ia in stapinire ei mosia. Este normal cand esti stapan pe tine insuti sa conduci existenta proprie dar cat de inutil este sa inebunesti lucrnd la conducerea si dominarea celorlalti. Inutilitatile sunt evidente si extrem de folositor pentru noi sa le constienytizam luminindu-le cu constiinta si atentia. Nu cautati vreun dusman ascuns ca nu exista altul in afara fiecaruia, cautati mai bine ce inutilitati iubiti.

    RăspundețiȘtergere
  8. @ Vio "Visul creator este acel miracol (max. de stiinta) in care tu "visezi cotetul" si el "apare" langa tine asa cum intregul univers este. Cand parasesti conceptiile sau mintea care compara si imagineaza (in loc sa creeze) altel spus conditionarea temporala a mecanicii gandirii considerata ratiune, tu prin aspiratie si inspiratie creezi iarceea ce ai creat este simultan cu tine neconditionat in perceptia ta." Inca din 1992 am inceput (intr-un mod mai constient si dedicat) sa caut sa ma inteleg si sa inteleg de ce "visele" mele sau "intuitiile" pe care le simt natural si cred in ele in adancul sufletului si mintii mele nu se si manifesta. Intai m-am indoit de intuitie, apoi am constatat ca ea este confirmata atat de realitatea manifesta pentru mine, cat si pentru ceilalti, dar doar in unele cazuri. Apoi, m-am indoit de visele mele, si am constatat ca anii care au venit (descoperiri stiintifice, mesaje spirituale prin channeling comunicate de altii etc) confirma imaginile mele, dar intr-un ritm extrem de lent. In concluzie, acel "doar visez cotetul si el apare" nu s-a manifestat niciodata astfel, ci doar in luni sau ani de zile, implicand tot felul de conexiuni cu oameni si situatii.Si nici nu am intalnit persoane care sa o faca.
    Asa ca, scuzata-mi fie indrazneala pentru sinceritatea care ti-o cer: ceea ce tu enunti ca o normalitate, ai trait-o vreo data in acest fel ? Sau ai intalnit astfel de persoane, care, in viata omului cu sotie, copii, casa de intretinut ... sa rezolve plata facturilor in acest mod, cu echilibru si liniste ? Imi amintesc de un exemplu in care vorbeai de necesitatea platii salariilor la firma pe care o conduceai, banii lipsind momentan in cont; dar, asteptand in liniste si cu convingere, ei au aparut cu putin timp inainte de momentul platii. In gluma intreb, dar cu sinceritate: care ar fi acel moment pentru realizarea cotetului: cand incepe sa ninga sau sa ploua, deci necesitatea este urgenta ? De-a lungul timpului, am reusit sa-i ajut pe altii si sa ma ajut pe mine, sa trecem mai usor peste incercari; dar asta ca stare interioara, rabdare, perseverenta, credinta, constienta ... insa materializarile s-au manifestat tot "la voia Universului !"

    RăspundețiȘtergere
  9. raspuns sincer: toti oamenii traiesc asa dar in visul lor aparitiile viselor sunt conditionate unele de altele si asa si este. Asta este o modalitate de visat. dar nu inseamna ca nu exista si cea pe care o "cautai " tu! Amandoua sunt complet diferite dar asemenea.Sunt fiinte umane care "folosec" a doua modalitate si acestea sunt la randul lor de doua feluri ,unele "bune" folosind pentru a implini vise;e celorlalti (aparitii de vindecari, etc, miraculoase si inexplicabile medical) si altele 'rele" folosind aceiasi modalitate pentru a intari conditionarea celorlalti de ei insisi(vanatorii de enoriasi, gurusi, polliticieni,fani etc). Aceasta a doua "folosire" conduce evident la deformarea constiintei lor si in final sunt victimile metodei. natural noi suntem in prima modalitate daca am ajuns la consecinte neplacute este pentru ca am folosit constient sau inconstient a doua "modalitate" care este una :"imaginata"; ne-am imaginat ca asa creem propria eternitate daca ceilalti ne tin in mintea lor sau memorie ca vip sau modele de urmat; evident ca aceasta a doua metoda de folosire a visatului imaginata care a devenit propia inchisoare si conditionare prin manipularea ei in rutina zilei (max de timp pentru ca atat tine rutina si apoi o luam de la capat) se naste din frica de inexistenta sau disparitie a fiintei individuale, unicului care suntem fiecare. Cand intentia devenirii de nemuritor se releva ca si consecinta a bigotismului sau fragmentarii din gandire ca polarizare muritor-menuritor, existenta-inexistenta, etc, gandirea se elibereaza de imaginatia sa ca impartita in doua , ceva care moare si ceva care este etern. Ce se releva atunci? ceva complet diferit ,o profunzime in care conceptele luate separat ca existente individuale nu mai au nici o relevanta in fata constiintei, constiinta se elibereaza de aservire conceptuala sau ideatica, de ideoganiile trecute nascute din fragmentarea gandirii. gandirea nu mai este fragmentata...

    RăspundețiȘtergere
  10. ... ci polarizeaza sau da spatiu de existenta si manifestare existentiala viului. gandirea descriptiva este doar "scolastica" face referire la ceva ce nu este descriptiv, reflexiv, visatul si viultau unic ca si tine. dar mediteaza pe aceasta perceptie: cine este cu adevarat divin cel care-si implineste prin visat nevoia sa sau cel care indeplineste visele fratilor sai la propriu? asta nu pot denumi altfel decat cel care daruieste tinpul si prezenta sa vietii si existentei libere, neconditionate, visul inspiratie-aspiratie a spiritului uman. cel nascut in spirit. Vezi altfel acum manifestarile tuturor oamenilor liberi in constiinta si gandirea lor in simtamintele sale? Acum putem distinge diferenta dintre vis si nevoie? Slujim nevoia sau visul? esti curios sa stii daca exista oameni care 'folosesc visatul" in scopul materializarii necesitatilor lor! Toti facem asta dar gresita este 'modalitatea" Nu putem manca supa cu furculita decat daca "lingem furculita" si asta necesita timp. Furculita este o aparenta fragmentare lingura o aparenta continuitae , unplin in care poti lua o cantitate mmai mare de supa (la supa vietii ma refer) In acesta metafora furculita este gandirea aparent fragmentata care asteaspa rezolvari de la extraterestri sau alte marimi considerate superioare ei insisi si astel se autopozitioneaza ca inferioara; prost-(s)ituare in constiinta de sine; sau se considera suuperioare aceeasi proastasituare dar in polul opus considerat separat si independent. este evident ca indiferent de in care "pol" ne situam ele nu exista unul fara celalalt si vom oscila pana murim intre cele doua miscandune linear iar aceasta miscare rituniera si limitata de propriile consideratii este lineara si o denumim timp. Timpul sau existenta nu este doar conditionare conceptuala, este ori un mare cadou sau gratie divina in care ne putem autocorecta si evolua ca si constiinte sau o mare belea in care prin aserv ire conceptuala sa ne rigidizam, condensam pana la nivelul unui element mineral. Se spune fara putinta de a intelege ca spiritul doarme in mineral, viseza in vegetal, este intre vis si somn in animal si "se poate" trezi in om. este o reelevare a unui proces unic de evolutie fara inceput si sfarsit al libertatii fiintei. dar trezirea in om este irelevanta cand omul copiaza si se justifica comportamental cu teorii de genul "cel mare inghite pe cel mic" etc, sau se autopozitioneaza in teoria "lantului trofic" de el conceputa intr-o pozitie de "mancator". daca nu mai privim teoria lantului respectiv ca adevar al naturii umane vom intelege ca este manifestarea gresit interpretata a altceva , a imposibilitatii pierderii vietii si existentei a existentei de sine statatoare a planetei pamant casa noastra a tuturora din univers.

    RăspundețiȘtergere
  11. Am ramas dator cu un raspuns punctual; da , mi s-a intamplat si mie si am cunoscut oameni care traiau liberi de nevoi in visul lor nu prin renuntare la nevoi sau negarea necesitatilor sau conditionarilor din societatea precivilizatiei umane ci prin onorarea lor: iti povestesc ca este mai usor de inteles o situatie faptica: am fost invitat la o bere de cineva si pe parcursul discutiei si interactiunii la un moment dat si-a scuturat buzunarele de la pantalonii scurti de tutunul cazut de la tigarile "carpati" pe care le fuma. (eram la mare si tinuta f.f. sumara) In timp ce beam gerea nu ma puteam abtine sa nu ma gandesc ca nici eu nu am bani la mine si cautam din ochi un cunoscut caruia sa-i cer la o adica imprumut suma necesara acoperirii costului. Se lungea statul la ere si nr, de beri si ma gandeam ca respectiva persoana lungeste invitatia pana apare pritena sa ca sa plateasca. dar la un moment dat s-a hotarat sa plecam si a chemat chelnerul a bagat mana in buzunarul pe care-l stiam gol si de tutunul cazut si a scos exact uma solicitat plus un bacsis oficializat de 10la suta platit la leu. Nu trebuia nici rest nici nu lipsea un ban din calculul respectiv plus bacsis exact calculat. Mirarea mea a fost atat de mare pentru ca invatasem sa fiu atent cu intensitate la sirul de evenimente ca nu cumva vreunul sa-mi lipsesca din memoriea constienta, nici un detaliu cat de mic sa nu lipsesca rememorarii la care lucram in acea zi. Nu am facut nici o afirmatie nu am intrebat nimic ci am luat faptul asa cum era si asta mi-a relevat "o prezenta necunoscuta mie' si am devenit si mai atent la persoana respectiva si faptele sale pe care nu le mai interpretam sablonard ci dar le urmarea atent Aceasta interactiune mi-a relevat ff multe situatii care ne scapa din vedere si pe langa care trecem ca orbii vazand doar interesul nostru.Nu m-am exaltatt si nici nu am devenit fanul aceluia nici intrebari nu am pus pentru ca prietenii care se respecta sisi respecta intimitatea. Din exp. personala as putea sa-ti povestesc intamplarile asemenea desi diferite contextual dar sunt atat de fantastico stiintifice incat renunt la interpretari aiurea pe care le-as declansa cu povestile despre mine care nu sunt relevante acum nici macar mie. Orice idee aplicata plenitudinii gandirii ca proces este irelevanta intregului, nu il poate reflecta sau contine. Din aceasta evidenta perceptiva pmul nu este creatia gandirii conceptuale sau informatice sau din bucati, nu este o suma de bucati legate intre ele bine cunoscuta conceptie si fabricare de clone sau ciborgi, insa poate sustine si o astfel de idee si constructie sau fabricatie despre sine atunci cand spiritul nu s-a trezit in gandirea sa, adica gandirea inconstienta sau pseudogandire, gandirea reflexiva imposibila fara simboluri si informatii produse de acestea prin interpretarea realitatii naturale sau originale , creatia. Ne putem rataci usor printre idei, sau usor sa devenim obsedati de o idee; Cunoasterea semintelor simbolurilor este necesara. "turnul babilon" simnifica tocmai aceasta ratacire sau obsesie in idei diferite si conflictuale in care un om NU poate comunica cu altul, nu se Intelege unul pe altul din cauza simbolurilor si semnificatiilor diferite date lor. UN simbol (oricat de neimportant ar parea el) este o aciune cu consecinte; de ex. vezi simbolul crucii cum face milioane sa gesticuleze sau aduna milioane sub stindardul sau condus de marimile religioase?

    RăspundețiȘtergere
  12. Adrian imi spui ca materializarile la voia universului s-au manifestat! dar daca voia univversului este adevarata ta voie??? Inventariaza cata "voie" nu iti dai tu tie! prctic mevoile sunt voile pe care nu ti le dai. TOT ce conventiile spun ca nu ai voie sau nu poti sa faci, este exact ceea ce trebuie sa-ti dai voie sa faci si trebuie sa faci! asta e secretul daca iti dai si faci in discretie si intimitate. daca scoti pe scena aceste "realizari ale tale" vei starni cel putin invidie daca nu teama si atacuri la integritatea ta. Ce e mai pretios decat intimitatea si discretia? oamenii care sunt stresati sau ingroziti sunt fara intimitate si dicretie, ar trebuie sa reevalueze pretul nestematelor acestora, si daca o fac se vor vindeca de stres si teama.

    RăspundețiȘtergere
  13. " mevoile sunt voile pe care nu ti le dai ". Multumesc, inventariez.
    "Scena" are un singur spectator: eu.

    RăspundețiȘtergere