intermezzo

Rememorarea, explorarea memoriei si retrairea experientelor continute acolo ne conduce la intelegerea cunoasterii ca experienta si semnificatie.
Intrega cunoastre este continuta in memorie si orice accesare a cunoasterii se face accesand memoria. Dar acest acces este ascuns constiintelor prin canalizarea cautarii in memorii artificiale, carti,etc. Foarte bine daca aceste cunostinte ar fi reflectate fidel in carti; este evident ca memoriile artificiale contin informatiii prelucrate si filtrate subiectiv de alt subiect, altul decat cel care cauta. Astfel ceea ce numim cunoastere si informatii sunt relative si aproximative, nu sunt din perceptia proprie ci dintr-o perceptie prelucrata de imaginatia si interesele proprii autopromovarii persoanei care le consemneaza sau stocheaza. Subiectivismul si capacitatea de reflectare fidela relativa nu pot fi evitate. Subiectivismul este o certitudine de care ar fi folositor sa tinem cont in abordarea informatiilor, mai ales cand este vorba de cunosterea psihologica despre cum fiintele sunt. Fluiditatea excesiva, instabilitatea subiectivsmului ne poate determina sa abordam excesiv obiectivitatea, obiectivarea sau obiectivul si obiectul Aceste doua extreme, subiectivismul si obiectivitatea, capetele aceleiasi vergele cu care biciuim mediul nostru ( propria perceptie ), au aceleasi consecinte nefaste asupra constiintei ce le foloseste ca instrumente. Nici mijlocul vergelei, (compromisul si promiscuitatea) nu are consecinte positive ca modalitati de abordare a interactiunilor noastre. Inteligenta este un act de perceptie care implica profunzimea ei, de la inceput la sfarsit, procesul coplet al perceptiei si sursa sa.