politica naivitatii

Numele nu defineste actiunea sau activitatea , motiv pentru care permanent avem nevoie de definitii, de explicatii, dar definitia si explicatia nu lamureste ceva.
Daca urmarim activitatea "politica", observam o confruntare fara menajamente in care calomnierea adversarului este mijlocul principal. Calomnierea rafinata sau grosolana si vulgara, demonizarea, are drept scop distrugerea credibilitatii persoanelor angajate in politica si care sunt adversare ale altor pesoane angajate in acelasi domeniu de activitate asociate unei doctrine idoelogice, sau rutine existentiale numite "mod de viata". Ca urmare activitatea de baza a "politicii" asa cum se prezinta este demonizarea. Aparent  asistam la o confruntare de doctrine toate asociate "slujirii unei comunitati" ca intentie.("Cu intentii bune se paveaza drumul catre...")  Ca urmare acesta activitate are drept sursa conflictul doctrinar cu scopul ca o doctrina sau alta sa discrediteze celelalte doctrine si sa acapareze puterea. Ce insemna  "sa acapareze puterea", cine sau ce este acesta putere mult dorita, sopul acestei activitati? Puterea este ca urmare in afara politicii din moment ce politicienii lupta pentru ea. Puterea insemna sustinerea majoritatii unei comunitati a doctrinei respective, iar minoritatea ramane nereprezentata de politica respectivei doctrine si se opune ei. Conflictul este sursa, mijloc (instrument) si rezultat. Acest fel de activitate a fost dennumit politica? Etimologic analizand cuvantul constatam ca nu! Interesul unei comunitatii in insasi sensul sau ca termen, nu exclude o minoritate si nu implica o majoritate ci o totalitate; interesul unei comunitati este interesul fiecarui membru al comunitatii nu interesul unei doctrine sau majoritati-minoritati de membrii. Chiar credeti ca nu este cunoscut interesul fiecarui membru al comunitatii? Paradoxal este ca o minoritate de membrii, cer sustinerea unei majoritati si acesta fragmentare conceptuala a comunitatii face ca termenul de politica sa fie camplet irelevant. Chiar daca aceasta practica intelectualizata pare reala in fapt sursa conflictului si activitatea sa denumita politica sunt indivizii si nu doctrinele; Doctrina sau conceptul este ceva mort, fara miscare proprie, nici nu poate misca ceva intr-o comunitate si sunt folosite ca pretexte ale indivizilor pentru promovarea interesului propriu prin manipularea unui grup de indivizi care sa manipuleze alt grup de indivizi, etc. Folosirea unei organizatii in scopul atingerii de interese personale este denumita politica? Acapararea puterii este acapararea increderii unei majoritati a comunitatii? Increderea oamenilor este puterea? Evident ca da in societatea umana! Lupta politica este pentru acapararea increderii cetatenilor. Dar putem lupta pentru ceva ce avem? Inseamna ca politicienii nu au incredere si lupta sa o obtina de la ceilalti?  Insemna ca cei fara incredere , adica fara putere, ajung sa conduca pe cei cu putere, cu incredere? Ce rezultat poate sa aiba o astfel de conducere fara putere care manipuleaza o putere care nu este a lor? Rezultatul este unul singur, perpetuarea modului de existenta a celor fara de putere folosind puterea celorlalti. Folosind puterea celorlalti ajung sa acumuleze mijloace de productie sau imobiliare , iar acesta acumulare o prezinta ca realizare personala in viata celor care le dau puterea si care raman nerealizati dupa sistemul politicienilor, iar ca sa se realizeze trebuie sa-si dea din nou incredrea lor.Cercul vicios este inchis. Este o mare perversitate si marsavie in acest "mod de viata". Dar cand s-a multiplicat la scara planetara este atat de "mare" ca nimeni nu-l mai vede! Cand te apropii de ceva ajungi in final sa nu-l mai vezi, iar cand intri in acel ceva te confunzi cu el! Cand privesc societatea de aproape nu o mai vad, sunt confuz, fara repere altele decat cele servite de ea (ex; reperul lacomiei asociat cu succesul), dar cand intru in ea, sunt vinovat ca sunt asa, nemultumit ca sunt asa, disperat ca nu pot fi altfel. LOCUL este un cuvant banal, se spune ca "toate la Locul lor" insemna ordine, iar ordinea inseamna liniste, pace, armonie, echilibru. etc. Unde este "locul meu" in acest caz? Este in societate? Este in fata societatii? Este detasat de societate, separat de ea? Este in "turnul de fildes", in olimpul zeilor, in raiul crestinilor, in cerurile mortilor? Viata vesnica in acceptiunea "gigi becali"este viata pe care o duc dupa ce mor! Si daca mor prost voi trai vesnic ca un prost? Doamne fereste de asa ceva, mai bine de loc. Daca privesc activitatea prezentata ca "politica" sunt indreptatit sa cred ca am murit prost si ca acum traiesc acea viata vesnica a prostiei care este si fudula, rea, cruzime.Ghinionul este definitia continuitatii, a prostiei. Norocul este ca prostia omoara si nu suntem condamnati la vesnicia ei. Viata nu insemna continuitate! Nu este conservare, nici conserva!