23 decembrie 2010

incheierea explorarii

Publicat de Iubesc deci Exist la 17:12
In oglinda perceptiei imensitatii si a reflexiei in constiinta a acestei perceptii, ce este cunoasterea astrologica?

17 comentarii:

  1. Iubesc deci Exist25 decembrie 2010 la 10:42

    Poveste: A fost odata o constiinta care se trezeste in perceptia imensitatii inconjuratoare.S-a speriat de ea si la un moment dat a inceput sa-si imagineze cum din acea imensitate ar fi posibil sa apara un Babau care sa o atace. Fieresc, a aparut nevoia de autoprotectie simtindu-se in nesiguranta. Astfel in acea imensitate a aparut teama si nesiguranta. Reactia la aceste eixtente "obiective" a fost instantanee: a inceput sa-si construiasca un sistem de aparare si din propria substantualitate, frica si nesiguranta a conceput un gard de prtectie contruit din stalpi pe care sa-i pozitioneze de jur imprejurul sau.Astfel a inceput sa gandeasca. A facut 12 stalpi pe care i-a plantat in cerc. Multumit de inteligenta si capacitatea sa lucrativa a inceput sa se zbenguiasca in interiorul gardului construit. In joaca sa la un moment dat s-a trezit in afara incintei construite si a dat din nou peste teama si nesiguranta: "pai daca am reusit sa trec printre stalpii de protectie si Babaul poate". A hotarat sa-si intareasca gardul si a plantat in intrevalele dintre stalpi inca cate doi obtinand un gard des cu 36 intervale. Fericit a inceput zbenguiala in suprafata de protectie facuta si povestea s-a repetat. A hotarat sa mai plaseze stalpi si a obtinut un gard cu 360 intervale, dar povestea s-a repetat iar gardul de protectie se dovedea ineficient si astfel a pus talp langa stalp pana nu a mai ramas nici un inteval intre., In acel moment constiinta noastra simtea ca a pierdut ceva pretios fara sa stie precis ce si a inceout sa caute ce a pierdut, cautare care nu a incetat nici pana in ziua de astazi si nici sansa de a gasi nu este.Constiinta noastra din poveste se simte incompleta si pierduta desi este in deplina siguranta a propriei constructii. Cea de la care am aflat povestestea, a facut o greseala imensa: cand a pus ultimul stalp din gard se afla in afara gardului si nu a mai putut intra in suprafata de protectie facuta, a muncit degeaba; tot in imensitatea fara siguranta a ramas. De acolo striga si astazi catre semenea sa sa iasa afara, sa treaca prin gard, dar gardul este izolant fonic. Mi-a mai spus un secret, acela ca tot ce cunoaste este gardul.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cristi26 decembrie 2010 la 23:31

    Gardul nu exista, insa motivul pentru care a fost construit da! Motivul ii da putere si forma.
    Concluzie - Nu e necesar sa daramam gardul. E necesar doar sa ii vedem fundatia - motivul construirii.
    Devenim responsabili odata ce vedem dincolo de el, fata de ceea ce vedem, insa in fata gardului, suntem iresponsabili, pentru ca nu avem de ce anume sa fim responsabili, decat de prezenta gardului, a carui fundatie nici macar nu suntem noi.
    Explorare - Ma urc pe gard. Vad, rad. Sar jos, pe partea cealalta. Ma cuprinde o frica tremuratoare in picioare, incat ma uit inapoi, tot la gard (obisnuinta, trecem de partea cealalta si ne uitam la acelasi lucru, ha ha). Ii dau drumul fricii sa plece.
    Gardul dispare.

    P.S. - Nu este o explorare imaginativa, ci o traire petrecuta in timpul explorarii.

    RăspundețiȘtergere
  3. Cristi26 decembrie 2010 la 23:48

    Cunoasterea astrologica este cunoasterea elementelor care le-am folosit in constructia propriului gard.
    Deci, prin cunoasterea astrologica nu facem garduri - punem etichete, ci gasim poteca/drumul prin propriul gard al cunoasterii.

    RăspundețiȘtergere
  4. Iubesc deci Exist27 decembrie 2010 la 13:33

    Trairea este adevar, cunoastere directa , magie alba. Cristi, distinge cum te exprimi din memorie si cunoscut si cum te exprimi din treire sau perceptiea noului; asa vei realiza ca nu putem pacali pe cineva viu. trairea nu este o interpretare sau parere, cunoasterea da. Multumesc pentru ca putem comunica.Cea mai evident dovada a trairii este acel "ha!ha!" de cate ori suntem in comuniune cu ceva adevarat , radem! Rasul dizolva frica si fara frica nu este reactie a apararii sau atacului, aprocesului inutil si imposibil al dominarii si controlului aproapelui:)Ha! Ha! Ha!

    RăspundețiȘtergere
  5. Iubesc deci Exist27 decembrie 2010 la 13:40

    P.S. Mai mediteaza pe tema astrologiei.Nu porni de la poveste ci cin perceptia profunda.Ce este in raport cu aceea cunoasterea astrologica?

    RăspundețiȘtergere
  6. Anonim31 decembrie 2010 la 01:47

    o gluma, o joaca, o varianta ... o posibilitate, o ceva ce probabil nici nu exista de fapt

    GyL

    p.s. ce este un tzantzar in raport cu viteza sunetului ?
    :))

    RăspundețiȘtergere
  7. Cristi1 ianuarie 2011 la 16:03

    In raport cu cunoasterea astrologica stau aspectele ce compun individualitatea noastra.
    Cunoasterea aspectelor individualitatii - cunoasterea astrelor.

    RăspundețiȘtergere
  8. Iubesc deci Exist2 ianuarie 2011 la 09:57

    Individualitatea este data de fapte.Cand faptele sunt determinate de cunoasterea interpretativa trecuta, acumulata in carti sau memoria afectiva, individualitatea este o simpla identificare care ne modeleaza energia conform model, individualitatea dispare fiind inlocuita cu identitatea atributiva astrologica sau sociala, mereu in afara prezentei noastre. Individualitatea este faspta in momentul infaptuirii ei. Campul cunoasterii care se exprima in gandire este mereu exterior noua, mereu trecut.cunoasterea nu este in timpul in care suntem si din acest motiv a cunoaste nu inseamna si a face.Daca asa ar fi tot ce am cunoaste am face imediat ce hotaram sa facem, ori evidenta ne arata ca intentiile si faptele celui ce actioneaza conform cunoasterii sunt decalate temporal si niciodata conforme cu intentiile originare actiunilor." daca este o singura posibilitate ca ceva sa nu mearga , atunci nu va merge.(Reformele sociale trambitate de cand lumea nu merg si nu vor merge conform afirmatiilor si necesitatilor.)Pana o reactie la o circumstanta se va transforma in fapt circumstantele prezente faptului sunt altele deja si faptul nu mai este relevant lor. Atunci reincepe procesul adaptarii la noile circumstante si rezultatul procesului este irelevant in contextul circumstantelor prezente lui.Acesta este circul vicios al actiunilor conform cunoasterii trecute, rezultatul lor este mereu trecut irelevant prezentului.

    RăspundețiȘtergere
  9. Iubesc deci Exist2 ianuarie 2011 la 10:02

    P.S. ma intrebati ce-i de facut? descoperiti de coaja timpului si crusta incapatanarii si ambitiilor, actiunea mereu prezenta voua, adevarata individualitate nepervertita sau modelata de interese si lacomie.

    RăspundețiȘtergere
  10. Iubesc deci Exist2 ianuarie 2011 la 10:34

    Cunosterea se naste din dorinta, este dorinta, dorinta este muritoare. Gandirea este exprimarea dorintei,adica a ceea ce nu avem; aplicata gandirea sinelui,(cunoasterea de sine),ne face sa-l abordam ca si cum nu ar fi si trebuie sa-l obtinem, face din sine o dorinta in loc de a percepe continua sa prezenta inoitoare si regeneratoare a constiitei si fiintei sale.Dorinta, cunoasterea, gandirea separa constiinta de fiinta sa.Asta stie asta face, este evident in perceptia neatasata.Actiunile noastre sunt doar reactii la ceea ceea ce percepem, fara sa avem constienta a ce percepem ci doar a denumirilor elementelor prezente in perceptia noastra. Din acest motiv se straduie interesele sa ne manipuleze perceptia, cunoascand reactia noastra la ce percepem si obtin rezultatele sconrtate.TU esti creatorul perceptiei, dar ai renuntat la acest statut pentru vulgarea functie de manipulare a ei, cu scopul controlului si inrobirii celorlati asemenea tie.In loc de creator te-ai trasformat in mecanic care invarteste manivela intereselor meschine si a mediocritatii dureroase, iar pentru acesta autopozitionare te razbuni pe ceilalti asemenea tie, concurand continuu cu ei;un joc fara castigator si fara alt rost decat supravietuirea in-utilitatilor.

    RăspundețiȘtergere
  11. Iubesc deci Exist2 ianuarie 2011 la 10:37

    P.S.Noi nu ne-am nascut din dorinta, sau din timp(cunoasterea)

    RăspundețiȘtergere
  12. Cristi5 ianuarie 2011 la 23:02

    Ma refer la individualitate ca exprimare a constiintei, iar prin astrologie identificam cum arata exprimarea constiintei in fapt, la fiecare din noi.

    RăspundețiȘtergere
  13. Iubesc deci Exist6 ianuarie 2011 la 12:30

    Crsti, oare in astrologie cunostem altceva decat o premeditare? sau in psihologie putem cunoaste altceva decat alt tip de premeditare? premeditarea vine din interpretarile perceptiei , nu este o perceptie. Este evident ca percepem premeditarile ca obiective, fatalist, prin acceptare, dar putem percepe in profunzimea lor, sa vedem relatia dintre premeditari si noi ca ceea ce suntem fara ele. Toate premeditarile consfintite prin carti de orice natura ca obiective si adevar despre noi sunt interpretari sunt moarte, obiecte energetice daca intelegi ce vreau sa spun. ori evident ca noi nu suntem numai obiecte fizice sau psihice(energetice). Toate obiectele sunt instrumentele noastre. Unele functioneaza automat(obisnuitele bune si rele), altele functioneaza doar cand le bagi in priza, sau le iei in mana. "TOT CE OMUL ATINGE, INVIE" oare ce vrem noi sa inviem si nu reusim cu adevarat? relatia cu obiectele indiferent de natura lor este de utilizare, folosire, exploatarea jucariei.Cine se joaca ? Adevarul relatiei te pozitioneaza ca jucarie sau copil care se joaca si se plistisestrapid de jucarii si le arunca.

    RăspundețiȘtergere
  14. Iubesc deci Exist6 ianuarie 2011 la 12:37

    P.S. Jucatorul este jucaria altui jucator, jocul se joaca cu toate jucariile. Jocul vietii este jocul compasiunii, regula lui, "relatia numita iubire fara feed-back"

    RăspundețiȘtergere
  15. Cristi8 ianuarie 2011 la 01:28

    Planetele se invart fara sa isi dea un feedback una alteia. si de asemenea, nu primesc feedback de la soare, desi sunt luminate continuu de el. Jocul cuprinde toate jucariile, planetele.
    In relatia dintre planete vedem o un exemplu al compasiunii.
    Jocul care il jucam corespunde sau nu, cu miscarea acestora, noi ne sincronizam cu mersul lor. Cunoscandu-le mersul, nu "premeditam viitorul", ci descoperim mersul constiintei - directia noastra in viata.

    RăspundețiȘtergere
  16. Iubesc deci Exist9 ianuarie 2011 la 14:14

    Subiectul nu este astronomia si interactiunea energetica si natura ei in sistemul solar, ci, interpretarea pe care oamenii au dat-o si o dau aceea ce percepeau sau percep. Cunoasterea intelectuala introduce fara macar sa stie ce face fragmentarea perceptiei, ca obiectiva. Dupa aceasta prima fapta eroica, studiaza obiectivul premeditat al fragmentarii oricarui Intreg, relativ sau nu, si, isi imagineaza relatii cauzale intre fragmentele percepute, din nou fara sa stie ce face, crede ca a descoperit alte relatii obiective si independete, cand de fapt, este propria imaginatie. Dupa ce acestea sunt legiferate, un observator care observa doar ce este fara sa caute (sursa imaginarii) sau presupuna ceva (orgoliul cunoasterii), se poate considera prost si nestiutor pentru ca nu percepe cele inventate de intelectul "inventator", care-si percepe si afirma propriile inventii , consideratii si speculatii DESPRE cum ar fi lucrurile.De ce face asta intelectul? Este lacom de afirmare, se autoafirma prin ceea ce inventeaza ca si cum nu ar fi, indiferent in fata a ceea ce este asa cum este.Cine se autoafirma isi justifica propria inexistenta. Autopeomovarea este " lauda de sine care nu miroase a bine" specialitatea piarului si marchetingului de astazi.Partea neplacuta este aceea ca asociaza, ataseaza unui lucru intrg prin natura sa, imaginatiile intelectului fragmentat, iar ceea ce este in plus sau in minus produce durere; la fel ca piatra in plus din pantof si minusul de perceptie din intelect. Evident ca intr-un intreg exista un flux de energie si materie nefragmentat in parti; nu poti afirma cu mintea acasa, ca intre parti exista ierarhii sau ca un fragment este cauza si altul efect, etc. este evident si in corpul uman si in corpul solar ca sistem. Daca nu percepem fluxul interior nu este necesar sa facem consideratii exterioare DESPRE ce ar fi.Cand cauti ceva, de inteles sau de orice, ai intotdeauna doua alternative: sa-ti imaginezi ce cauti ; sa vezi ce cauti. Numai cel limpede cunoaste ca ceea ce vede este ceea ce-si imagineaza(nefragmentat)A-ti imagina imaginatia degradare inseamna si a non-exista decat virtual: Era sa fie, dar n-a fost; am crezut ca am, dar nu am avut. Ce este al tau nu poti pierde, iar ce nu este, nu poti pastra.

    RăspundețiȘtergere
  17. Cristi10 februarie 2011 la 13:54

    In oglinda perceptiei imensitatii si a reflexiei in constiinta a acestei perceptii, cunoasterea astrologica este imaginea/perceptia intregului ce suntem. Nu vorbim de parti, fragmente, etc. vorbim de imaginea unui intreg, nedivizat, care este asa cum este.

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)