steaua de miez II

Din evidenta faptului ca oamenii sunt naturali, sunt parte integranta si integratoare a naturii, ne intrebam firesc, care este samburele si miezul fiintei umane?
Este evident de asemenea, ca forma umana poate fi copiata sau fabricata de cunoastere, ca tot ceea ce putem cunoaste este forma umana, corpul omului. Functia-ratiune (miezul), care creeaza forma este inca necunoscuta; doar reproducerea sau copierea formei tine de cunoastere. In domeniul mintii s-au inventat, teoretizat si imaginat ca stiinte, o sumedenie de pareri si opinii, credinte si afirmatii. Toate sunt false din moment ce forma umana se degradeaza continuu dupa un anumit timp. Ori formele umane sunt reproduse gresit, ori copiate cu eroare, altfel cum ne-am explica lipsa functiei-ratiune a existentei lor, care creeaza, regenereaza si intareste forma? Daca functia exista si se exprima, ea prin activitatea ei genereaza si regenereaza (vindeca) forma sau organul la nevoie. Ce impiedica de la un moment dat functionarea ratiunii umane si dinamica functiei sale? Functia-ratiune a existentei omului in univers este la un momend dat blocata. Acest blocaj atrage firesc asupra formei tot felul de defectiuni, “boli” Putem vindeca formele fara ca functiunea care o genereaza sa fie deblocata? Evidenta eforturilor inutile a stiintelor medicale, cu toata dezvoltarea lor tehnologica direct proportionala cu cresterea numarului de defectiuni-boli, de a solutiona aceasta problema indiferent de costuri, ne releva faptul ca suntem pe o directie gresita in acest domeniu. Mai grav chiar, este neincurajatorul procent al infetilitatii ca fenomen opus reproducerii planetare a formelor umane. Daca ne desprindem atentia de formele umane (cu toate spaimele ce sunt implicate) poate am descoperi ratiunea-functie ce genereaza forma in asa fel incat sa actionam acolo unde, deblocand functionarea ei, sa avem drept consecinte vindecarile formelor, corpurilor umane. In constiinta omenirii sunt deasemenea prezente fapte si exprimari a unor situatii in care vindecarea corpului era completa si permanenta, fara recidiva. Aceste fapte erau cu atat mai de neinteles si spectaculoase, cu cat era mai evident ca nu se actiona asupra formei in nici un fel, iar rezultatele erau complete, peste orice posibilitate a vreunei metode cunoscute de vindecare. Mai cunoastem “ciudate”aprecieri referitoare la “conceptia imaculata” fara sex si alte “traznai”. Deci este vorba de o conceptie, adica de o parere gresita in ceea ce priveste functia existentei umane, care daca este curatita adica imaculata, acesta imaculare a ei cu sensul de deblocare, genereaza “minuni” in domeniul medical corporal in totalitatea specialitatilor sale. Recapituland, “functia creeaza organul”, blocarea functiei duce la imbolnavirea organului, “pe cale de consecinte” (ha!) deblocarea functiei duce la vindecarea organului. Cunoasteti vreo contazicere a acestei evidente? Este o evidenta si sub aspect particular sau local si sub aspect general. Este holografica ca manifestare si holonomica ca desfasurare in natura. Omul fiind din si in natura nu este exceptia care confirma regula. Din acest punct de vedere, recunoasterea “miezului” sau care declanseaza, sustine, dezvolta si reface corpul uman este esentiala. Fara miez, samburele-corp este searbad, nefecund, o coaja in procesul de descompunere in elementele fundamentale componente pentru ca ele sa imbogateasca disponibilitatile creatoare, sa le asigure “baza materiala”. Paradoxul minciunii este ca, desi noi putem percepe doar faptele “miezului” credem ca intelegem totul, sursa lor. Dar acesta “intelegere” este imaginara, prezumptiva si nu vrem s-o recunoastem ca inchipuire, afirmam o convingere inexistenta. Recunoaste cineva “zidul perceptiei proprii” prin care nu poate “percepe” prin care nu poate trece? Iar ceea ce este dincolo, eventual “miezul” este necunoscut? Aunci cate parale fac analizele si teoriile psihologice referitoare la “cum este” o fiinta umana”, sau fiintele umane si comportamentul determinat de cerintele lor? Zero lei si zero bani. Aunci ce altceva sunt aceste teorii si stiinte decat propriile perceptii evident propriile conceptii care nu au nici o legatura cu fiinta umana. Ca aceste teorii sunt reflectate de “oameni” nu insemna ca oamenii le oglindesc propriile conceptii si sursa lor, manipularea, dominarea si exploatarea, ca dorinta ascunsa de justificarile stiintifice? Vede cineva asta? Atunci oamenii reflectandu-i, oare nu se ascund in spatele acestor reflectari? In spatele perceptiilor psihologilor? Dincolo de perceptie este “miezul ratiune-functie reala” a fiinitelor umane. IN interiorul perceptiei psihologilor sunt hologramele create de inconstienta lor, propriile lor ziduri ale propriilor inchisori create astfel. Ca aceste holograme, sau clone, muncesc, dau banii lor, consuma ce li se spune, se supun orbeste sau violent, se lupta si fac spectacole conform acestor teorii este firesc, facaturile functioneaza conform facaturii. A identifica fiinta umana cu aceste holograme din mintea psihologilor si cu clonele facute dupa hologramele respective, este culmea ignorantei si nebuniei rautatii interesate. Cine cunoaste acesta caricatura de lume facuta de pareri si opinii, cunoaste o lume moarta de mult, o lume care a fost candva dar nu mai este, a ramas doar amprenta ei vibrationala mereu aceeasi din momentul mortii, in energia planetei. O lume aparenta a aparentelor in capul clonelor. Lumea oamenilor este aici pe planeta dincolo de zidul perceptiilor remanente senzoriale. Cate unul mai inebuneste privind la fantome, holograme sau clone si mai scoate cate o teorie descriptiva a comportamentului lor si primesc ovatiile si banii clonelor conform program; crezand ca se imbogatesc asa, ramanand captivi “placerilor satisfactiei si senzatiilor de putere”. Senzatia de putere este un effect, in nici un caz puterea, faptul. Traiesc in holospatiul respectiv si se cred zei si regi civilizatori ai clonelor holograme. In aceste conditii orice este posibil in afara vindecarii. De ce? Simplu “steaua de miz” nu este acolo in holospatiu. Ratiunea-functie a fiintei umane, exista in universal, in realitatea minunata si originala, armonica si creativa a fiintei om, steaua de miez.