este greu

Este imposibila colaborarea cand reactiile autoapararii preiau controlul oricaror exprimari. Ce aparam noi de fapt?
Este greu sa raspundem cand nu avem constienta actelor noastre la nivel intelectual, emotional si corporal. De regula, intreaga exprimare intelectuala este o reactie in fata circumstantelor restrictive ale conceptelor, ideatiilor si dogmelor , care formeaza “un mediu intellectual” persuasiv si violent in care ne oglindim sau nu, in care ne straduim sa ocupam “o pozitie” cat mai inalta, aceea de atotcunoscator. Ne este rusine sa recunoastem ca nu stim, ca nu intelegem rostul, pentru ca acesta recunoastere ne-ar consfinti esecul in lupta pentru suprematie intelectuala. Este de observat ca persoanele ce se considera "iluminati" sunt persoanele carora le este extrem de dificil sa colaboreze intre ele sau cu ceilalti. “Colaborarea” lor se restrange la “eu stiu ,tu urmezi”, “ tot ce stii tu este fals, numai eu am intelegerea”, “tu nu poti pricepe iubirea mea, compasiunea mea”, “ iti spun eu cum si ce trebuie, cum si ce nu trebuie”, Calea mea este calea adevarata, celelalte sunt gresite”, “repetitia si ritualul metodei mele te duce la adevar”, “eu iti confirm nivelul si gradul iluminarii tale”, “tu esti iluminat ceilalti mai au de tras”,etc. Intre ei, iluminatii intra intr-un razboi al tacerii, in care cel care vorbeste primul este infrant, de rang inferior. In aparitii publice, stradania lor maxima este cea a pastrarii imaginii de calmitate si detasare in fata iluziilor lumii. Constiintele libere nu au nevoie de vreun spectacol sau imagine placuta celorlalti. Nu lupta pentru afirmarea vreunei suprematii spirituale, sau personale, nici pentru obtinerea de beneficii, de imagine sau autoritate, sau din vanzarea cartilor in care iti explica el cum sta treaba . Nu se feresc sa deranjeze orgoliile prostiei oficiale sau la moda. Nu promoveaza idiotii; promisiuni ale nemuriri, promisiuni ale obtinerii de puteri, de superioritate energetica sau fizica; nu promoveaza diferentele si dezbinarile ierarhizarilor de orice fel , criterii comparative si condamnatoare. Constiintele libere percep toate constiintele libere si aceasta “uitare”, sau ignorare a inceputului si originiilor fiecarei exprimari, ne-o reamintesc. Uitarea este consecinta mortii repetate, sau ignorarea libertatii esentiale a fiecarei fiinte. Orice ingradire a libertatii este un pas inapoi, o involutie; metoda si ritualul sau rutina este o astfel de involutie, de pas inapoi , o incalcare grava a esentei finite, oricare ar fi ea. Din aceasta evidenta se naste comportamentul care nu onoreaza circumstantele sau modelarile perceptiei de catre cunoasterea trecuta (moarta), care este un obiect, sau celula de memorie ocupata deja (consumata). O celula de memorie este functionala cand este libera, goala. Obiectul, este celula de memorie ocupata, moarta sau consumata. (folosesc des cuvantul “moarte”, pentru al intelege ca sens si sa nu ne mai speriem de el din neintelegerea a ceea ce reprezinta de fapt). Din acesta ratiune este evident ca celulele noastre de memorie sunt functionale goale, necesar a fi mentinute goale, a varsa mereu continutul lor, transferandu-l obiectelor, lucrurilor, al caror rost si ratiune este mentinerea “in stare gol”, a celulelor de memorie corporala. Lucrurile, obiectele de orice fel sunt dischete pentru conservarea informatiei in asa fel incat sa nu afecteze celulele omului , creierului prin acumulare si blocare a functiunilor creative dinamice si inoitoare, regenerative, mentale si corporale. Informatia stocata “in creier” (dupa cum gresit se pecepe), peruturba, ingreuneaza si in cele din urma sufoca sau degradeaza celulele creierului. Informatiile accumulate acolo trebuiesc descarcate pe c.d.-uri, carti ,jurnale, memorii, rememorari, etc, INTIME pentru ca nimeni sa nu le poata “reincarca”, fiind informatii consummate (fara energie, moarte, mancate deja, fecalele informationale ale cuiva). Ceea ce punem in circulatie publica ca informatii este de o responsabilitate colosala avand in vedere ca toti avem sau vom avea copii. Ceea ce se intampla astazi la nivel informational public pot denumi hranirea cu fecalele noastre, a copiilor nostri, prin obligarea si constrangerea lor. Nu le acordam nici o alta sansa , variantă de hrana informationala, alta decat a violentelor si crimelor si manipularilor , hotiilor si talhariilor cu care noi confundam existenta noastra, joaca de-a hotii si vardistii generalizata. Nu acordam nici o alta varianta de joc propriilor copiii. Fecalele informationale, informatii despre cum totul este, in care ne tavalim, pentru senzatii si satiafactii (senzoriale si psihice),singurele “beneficii personale”effective, (proprietatile fiind ale bancilor, sau ale obligatiilor,, ale reprezentarilor persoanei nu ale persoanei, iar dogmele si filosofiile, teoriile dupa, apartin conditionarilor constiintei nu constiintei sau individualitatii).Simbolul omului care varsa apa dintr-un ulcior, simbolul epocii prezente, este simbolul modalitatii timpului present, ca actiune constienta de golire a informatiilor uzate, folosite, consummate pana la epuizarea lor mazima; iata motivul pentru care, sentimentul de oboseala mentala si emotionala, disperarea, este atat de generalizata la nivel individual. Oboseala este batranete, batranetea informatiilor care nu mai au energie sa hraneasca rasele umane. Exaltarea senzoriala si psihica, obtinute prin sex (placerea) si cruzime (satisfactia), se vor consuma la fel de repede, precum trece un accelerat prin gara, datorita degradarilor fiziologice si fizice accelerate pe care le produce. A te hrani informational din exteriorul tau, adica din lume si circumstantele personale este egal cu “a te hrani din gunoaie”. Vigilenta este mama intelepciunii pentru ca se “inoiesc” resturile informationale cu resturi foarte vechi si de mult mancate si eliminate (in alte zone ale globului) care sunt prezentate pe post de “noutati”. Nu tot ce nu cunosti este noutate. Aceste simplitati sunt evidente in lumea obiectelor dar ascunse ochilor in lumea informatiilor. O informatie “noua” este una de care s-a plictisit cineva deja. Daca rememorati existenta proprie veti descoperi ca era suma noutatilor consummate (eliminate de altii) care parea sa-ti dea un impuls dupa care disparea rapid. Mai extrasesem din reziduu ceva neinsemnat ramas cu mare effort si consum de energie proprie. Ceea ce spun este ca informatia ,cunoasterea este effect, obiect, lucru mort.”Informatia vie”, asteapta golirea memoriei de deseurile trecutului, va incarca memoria cu “proaspat” improspetind-o, va trce golindu-se in lucruri si evenimente si va lasa loc altor “prospaturi” deoarece informatia vie este mereu proaspata si “se incarca” pentru a se “descarca”, adica curge, nu sta pe loc. Partea proasta este greul conservarii si dominatiei care ne sufoca si imbolnaveste, ne omoara. Este greu cand te temi de nou si proaspat, sau iti este frica sa nu pierzi ceva, sau sa nu castigi ceva , este foarte greu sa traiesti astfel, imposibil dupa cum evidenta ne arata.