05 mai 2010

vindecarea prin atitudine

Imi voi permite, desigur cu acordul vostru, dragi prieteni, sa postez (Rodia) un text mai diferit fata de textele postate pana acum in blog. Este un text invitatie daca vreti. O invitatie la autocercetare, care poate ca, prin intermediul observatiilor voastre, sa ajutati cu un pas in plus...
... la cercetarea pe care de multi ani, noi cei pe care deja ii cunoasteti prin blog, o facem. Nu va voi spune acum, multe despre aceasta (promit alte interventii) dar, vin cu o rugaminte: cum am convingerea ca multi dintre noi (asta fiind “boala” decimatoare – ca si cauza a multor alte afectiuni in planul biologicului – pe care medicina alopata actuala, o ignora) sufera de o “prea obisnuita constipatie”. Fiind prea obisnuita, nu o mai bagam in seama, desi ea aduce un mare disconfort, mana in mana cu un mare dezechilibru, dar si acestea au devenit obisnuinte in cotidianul nostru, asa incat le trecem cu vederea, nu luam nici o atitudine, nu actionam. Fac o remarca: este clar ca starea de constipatie, atunci cand ea exista, se manifesta triadic (nu se poate altfel), atat in planul corpului fizic cat si in planul emotional al exprimarii (incapacitatea, blocajele de exprimare ori comunicare cu ceilalti, precum si in planul mental ca ingreunare a circulatiei energetice in acest plan – parem mai tampi sau, atentia noastra este preponderant canalizata inspre urat, rau, greutatile vietii…).
In cei peste 20 de ani de cercetare dinamica, putem trage concluzia ca o alimentatie corecta, alimentatia naturala (asa numita de catre E. Gunter, Hrana vie, fara foc sau bioalimentatie numita de noi), rezolva problema la nivelul biologicului. In principal, tarata de grau, adusa in alimentatie, face “curatirea”, intr-un mod evident. Si totusi, problema ramane atata timp cat cauza nu este rezolvata. Ani intregi am studiat, imbinand instrumentele observarii, ale cercetarii. Din punct de vedere astrologic, s-a evidentiat pe traseul acestei cercetari ca, tot ceea ce tine de neinvatarea lectiei Fecioarei (raportat la casa astrologica in care aceasta Constelatie este interceptata pe Astrograma natala a fiecaruia), determina blocaje pe traiectul digestiv. Barfa, critica, observarea cu preponderenta a lucrurilor urate in raport cu frumusetea de a trai… si nu enumar tot ceea ce am descoperit, devin cauze in acest context. Eram aproape multumita ca incepe sa se desluseasca subiectul acesta, ca voi ajunge la un rezultat clar pentru problema constipatiei. Si sunt multe de spus aici. Totusi, abia zilele acestea am inteles ca, si barfa si criticismul si discriminarea… tot ceea ce tine de lectia de evolutie personala, adusa de Constelatia Fecioarei (privite fiind lucrurile din perspectiva astrologica, si spun aceasta in principal pentru aceia care au o cat de mica inclinatie spre evolutie), sunt consecinte si nu cauze! Hopa… mai este de trecut un hop, un prag… Abia asa, are o ratiune si faptul ca, alimentatia naturala nu are nici o motivatie sa provoace constipatie, si totusi, in diferite situatii, in cei 20 de ani de cercetare a acestui subiect, in diferite momente, ea a aparut si la cei care se hraneau natural.
Este un subiect foaret larg si, asa cum am promis, voi reveni cu interventii in blog, daca voi sesiza ca este un subiect care va intereseaza si pe voi. Dar sa ma intorc la hopul, pe care acum l-am sesizat. Tristetea (ca actiune decisa, chiar si subconstient sau poate mai bines pus, inconstient), este aceea care provoaca (indifferent de modul de alimentatie), constipatia.
Tristetea, atentie! Nu ma refer la nefericire, care este in cu totul si cu totul alt plan, nu ma refer la nemultumire, situata din nou in alt plan. Ma refer la TRISTETE!
TRISTÉȚE, tristeți, s.f. Starea sufletească apăsătoare; mâhnire, amărăciune; p. ext. regret. – Trist + suf. -ețe (după fr. tristesse, it. tristezza).
TRISTÉȚE s. 1. v. mâhnire. 2. v. posomoreală. 3. duioșie, durere, întristare, jale. (~ exprimată de o doină.) 4. melancolie. (O dulce ~.)
TRISTÉȚE tristeți f. Stare de spirit a unui om trist. [G.-D. tristeții] /trist + suf. -ețe
TRISTÉȚE s. f. stare sufletească apăsătoare; mâhnire, amărăciune; melancolie; (p. ext.) regret. (după fr. tristesse, it. tristezza)
Iata definitiile Dex pentru tristete. Va este clar acum la ce ma refer? Care este energia la care gresit ne conectam si manifestam aceasta stare? Veti spune: bine bine… si asta cum ma ajuta? Nu intru acum in mecanismul prin care, asta decidem sa manifestam, ci va rog, cautati in aminitiri daca in perioadele de tristete din viata voastra, aceasta stare a fost legata de disconfortul constipatiei sau, pentru aceia care, acum, suferiti de aceasta, vine rugamintea.
Decideti o zi in care, de dragul acestui experiment (macar), sa exprimati BUCURIA in locul tristetii. O actiune simpla, usor de realizat (chiar daca vi se pare ciudata propunerea si mai ales ciudat sa o puteti face, ciudat sa va puteti decide starea). Spre exemplu (si dau doar un singur exemplu) va puteti aseza in pat seara, cu promisiunea ca maine, din clipa in care va treziti, cat mai mult posibil, exprimati bucuria, gasind milioane de motive pentru a fi bucurosi. Bucuria ca a rasarit soarele, bucuria ca a inceput o noua zi, bucuria ca aveti pe cine sa salutati pe strada, bucuria ca (acum) copacii sunt infloriti, bucuria ca beti un pahar cu apa, bucuria ca puteti fredona o melodie… si ma opresc. Astept, cu mult drag, sa ne impartasiti ceea ce veti observa, spre seara acelei zile… Macar din punctual de vedere al digestiei…
Ziua urmatoare, daca vreti, va puteti intoarce la tristete… nu v-o fura nimeni intre timp. Asta doar daca veti mai vrea…

6 comentarii:

  1. VA SALUT CU MULTA BUCURIE. ANA MARIA

    RăspundețiȘtergere
  2. Desi de data asta am ceva de comentat, am avut o retinere in a o face. Probabil pentru ca subiectul are legatura cu " caca" si despre asta am invatat ca nu-i frumos sa pomenesti in public; atat de obsedata eram la un moment dat incat "ma tineam" pana ajungeam acasa, numai sa nu trebuiasca sa spun ca merg la WC. Simtiti si voi la fel?
    Dar, sa revenim la subiect. Cand am inceput eu cu alimentatia naturala ii spuneam Rodiei cu ingrijorare ( si cu mare jena, desigur) ca am diaree, iar replica ei a fost ca "asta-i foarte bine". Atunci nu am inteles, nici nu am indraznit sa cer explicatii, dar apoi am fost atenta la acest aspect. Am observat ca este o legatura intre starea de spirit (intelegand prin asta: liniste, bucurie, tristete, dezorientare, etc.) si modul in care decurge eliminarea resturilor. Acum constipatia este pentru mine un semn ca am calcat pe langa drum si incerc sa identific greseala.
    Eu asociam in mintea mea constipatia cu starile proaste, insa oricare ar fi ele manifestarea noastra este aceeasi: tristetea. Am observat deasemenea ca tristetea o manifestam voit si se poate renunta la ea destul de usor. Spre exemplu, am venit astazi de la scoala extrem de abatuta. La doua dintre clase am incercat sa stau de vorba cu copiii, eram dispusa sa accept orice subiect, dar la intrebarea " Despre ce vreti sa vorbim?" ei au raspuns " Despre nimic." Si chiar despre nimic nu am putut discuta cu ei, oricat am incercat. Starea mea generata de aceasta situatie se potrivea cu raspunsul pe care l-am primit odata la o intrebare: "pentru ca doare", adica asta simteam , ca doare.
    Starea asta a disparut ca prin farmec in momentul in care am fost constienta de ea si mi-am spus ca nu o vreau. Acum, sa nu credeti ca imi iese asta mereu, dar sunt absolut sigura ca se poate.

    RăspundețiȘtergere
  3. subiectul pare ridicol, dar e prea real ca sa nu conteze... nu pot sa ma laud ca as suferi de constipatie, dar nici ca nu ma intereseaza suferinta altora... e firesc sa suferim de ceea ce suferim. iar cand nu vrem sa renuntam la resturile inutile ale vietii noastre, e firesc sa se intample si blocajul. BANC REAL (reclama turistica): Sa iesim in Grecia, in Turcia, in Egipt!... Noi va ajutam sa iesiti bine! O campanie sustinuta de ColonHelp!

    RăspundețiȘtergere
  4. Cu siguranta au observat si altii legatura inaintea noastra. Cei care ati vazut filmul "Dracula, mortul iubaret" ati ras cu siguranta cand doctorul propunea, ca prim remediu la crizele nebunilor, o clisma. Nu cred ca este numai o idee a scenaristului pentru o replica haioasa.

    RăspundețiȘtergere
  5. corespondenta psihic-fizic si simultanitatea lor greu de constientizat, face ca o clisma fizica sa aiba corespodenta uneia psihice. sau reciproc o clisma psihica prin care ne desfundam circuitele de starea de tristete poate avea corespondenta si in o desfundare fiziologica. Circuitul psihic-fizic odata constientizat putem curata oe unul sau altul asa cum cu o mana curatam oe cealalta. Evidenta frustarii si ingurgitarii de dulciuri ca solutionare ne releva si reciproca amplificare a frustarii mancand dulciuri care ne ingrasa. Solutiile problemelor psihice nu exista decat in adandonarea lor fiind probleme imaginare care perturba fiziologia corporala. Intrebarea fatidica de 'cum' este fara raspuns ; atentia joaca rolul decisiv in asta ; o idee tacuta despre noi insine este o stare psihologica ca reflectare, si atentia concentrata asupra acelei idei ne releva starea sau natura si efectele ei corporale. Dinamica atentiei este generata de neslectivitatea ei (cioncentrare pe bucati); Atentia nesectiva este atentie eliberata de efortul concentrarii si odata eliberata de vechea concentrare definitorie psihologic se poate concentra din nou pe alte definitii; nu ne putem concentra pe doua definitii de sine in acelasi timpSinele tristetiinu vrea sa dea drumul la tristete si inventeaza justificarile si motivatiile exitentei sale ca obiectrive si de necontestat ca realitatepersonala. Eliberarea atentiei conduce la paradoxul concentrarii energiei sale si la impulsul nou al detasarii si concentrarii pe noi definitii. vad un proces de flux-influx-flux pe care-l percepem ca influx -flux-influx sau invers, din exterior. cand suntem in acest proces percepem tristetea ca flux al carui reflux suntem; neopunand rezistenta acestui flux ne 'mutam' in alte fluxuri si refluxuri ale propriei atentii si modelari formale ale enrgiei prin imaginea lor. Este o exprimare care releva imaginea si imaginatia, starea si ideea ca inexistente fara polarizarea lor: "cine inchide ochii si redeschizandu-i vede totul acela este liber" Imaginea si imaginatia este acelasi lucru, starea si ideea la fel; rutina inutila este sa imaginam imaginatia si sa gandim starea.

    RăspundețiȘtergere