15 septembrie 2010

steaua de miez III

Sunt foarte greu de urmarit si de inteles din simplul motiv ca nu sunt auzita.
Se aud vorbele, se vad cuvintele, dar sursa lor ramane neauzita, nevazuta. Imi ramane doar sa ma aud singura. Imi vorbesc mie desi nu am ce sa-mi spun. Va vad si va aud pe toti, pentru mine existati cu totii si toti sunteti tot-tu-l. Cand dati de dracul, cum se zice, ca sa ascundeti ca este doar consecinta faptelor vostre, va aduceti aminte ca exista ceva care poate solutiona orice consecinta si va puneti speranta in ceea ce nu cunoasteti si nu credeti. Acesta speranta va arunca in bratele minciunilor de tot felul, imaginarii unei solutii care sunteti tot voi in alta forma, neumana. Doar “cine face poate desface” ceea ce a facut, in izolarea la care v-ati condamnat. In afara gandurilor, parerilor, opiniilor si credintelor voastre nu exista nimic altveva in mintea voastra , sunteti izolati si singuri in aglomeratie. Interpretarile a ceea ce numiti “realitate”, sunt gratiile la inchisoarea propriei perceptii. Perceptia este modelata , sablonata, standardizata, iar orice iese din standarde este distrus, cel putin refuzat, considerat intrus in inchisoarea in care incape doar facatorul ei. Urlati dupa fericire si iubire, abundenta si libertate, dar orice ar putea duce acolo este refuzat, respins din start. A-ti creat o minte si o gandire in care propria voastra existenta este exclusa, amanata “dupa moarte”. Doar niste nebuni pot crede in amagirile dresorilor sai, sau intr-o rasplata a suferintei si sclaviei, sau eliberare. Dresorii nu pot elibera sclavii pentru ca atunci mor ei. Singura actiune este amanarea. Amanarea “face” amanare, iar asteptarile sa “faca” altceva sunt asteptari, nu altceva. Reducerea existentei la amanare si asteptare este raspunsul pe care-l dati constant existentei, refuzul ei. Mai nou sau schimbat popii si religiile, doar ca denumiri ale acelorasi actii si reactii: refuzul, amanarea si asteptarea. Aceste cuvinte sunt energii in miscare circulara nu se pot schimba si nici sa schimbe ceva, motiv pentru care nu se intimpla nimic nou hranindu-le, adica refuzand, amanand si asteptand. Steaua de miz emana o imensa energie magnetica pentru a va scoate din moartea asteptarii amanarii si refuzului vietii asa cum este ea, dar numai pentru cei ce s-au nascut din ea. Fiecare creatura moare intorcandu-se in sursa ei. Care este sursa voastra , unde va intoarceti murind? Acesta intrebare in conditia constiintei ei, ar trebui sa va puna pe foc, focul care sa arda propriile facaturi. Si lumea acesta cui o lasati murind? Amanam sa ne gandim la moarte, respingem si asteptam sa se dovedeasca contrariul. Constiinte fara existenta, fara forma, fara viata, inhumane. Traiti ca parazitii hranindu-va din corpul omului, ca viermii din cadavre.

2 comentarii:

  1. Adevarul cam doare dar tot adevar ramane..Primul pas este sa recunoastem ca suntem intr-un conflict permanent cu noi insine cu toate impulsurile de desteptare pe care le primim de la sursa....si nu ca nu am auzi..ne facem ca nu auzim pentru ca ne e frica sa pierdem....sa pierdem orgoliul posesivitatea egoismul, lasitatea si minciuna cu care ne-am obisnuit sa ne ducem zilele....e simplu si totusi complicat ...hai sa nu ne mai temem sa pierdem..pt ca nu poti pierde ce nu ai..nimic din ceea ce este real nu poate fi amenintat..iar irealul nu exista....pace noua

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc, prietene anonim! Adevarul a ceea ce este ne scoate din amagiri.

    RăspundețiȘtergere