Nu poti sa dai si nici nu dai, fara sa primesti in schimb,
dar ce dai la vedre nu este intotdeauna cu nevazutul primit in schimb. Dar daca totusi ai impresia ca dai ceva, ca esti exploatat sau tratat ca naiv si slab, ca esti parazitat, este util sa descoperi ce primesti simultan in schimb, datoria materiala ata sa a cuiva fata de tine este o inchipuire. Daca vezi limpede simultaneitatea schimbului reciproc, vei vedea ca esti dator doar in fata propriei constiinte, fata de propriul spirit uman. Descoperirea, sau dezbracarea de hainele conceptuale ale propriului spirit te va dezvalui ca beneficiar si nu ca datornic sau camatar. Simultaneitatea si sincronicitatea fiintei noastre, ne poate ajuta sa percepem fara sa ne pozitonam egocentric sau personal si in acesta perceptie sunt doar enenimente sau situatii impreuna si ordonat exprimate. daca vreti sa cunoasteti impactul celorlalti asupra voastra, acesta nu poate fi relevat prin abordare personala sau doar a fatelor personale, ci a faptelor in simultaneitatea lor conjuncturala. Inceputul este sfarsitul sau consecinta, cum erai cand ai intalnit pe cineva si cum esti in prezenta lui ca stare si circumstanta completa, ce se intampla cand acea prezenta nu mai este in prezenta "ta"? Cum era persona cand ai intalnit-o si cum este la finele interactiunilor dintre tine si ea? Intrebarile la care stim raspunsul sunt revelatoare si ele fac suspiciunea si banuiala inutile. Esti mai bine decat ai fost si el-ea este mai rau decat a fost la intalnuirea cu tine iti arata adevarata fata Esti mai rau decat atunci cand ai intalnit respectiva persoana iti desconspira adevarata ei fata. Stim intotdeauna ce insemna sa fim bine sau rau si nu are legatura cu aspectele materialiste ale circumstantelor, fapt clar relevat ca cel mai bine ne simtim tineri, tineri si liberi desi inca nu am acumulat material. Cum sunt tinerii angajati cand intra intr-o companie si cum sunt cand o parasesc? De ce se angajeaza in special tinerii iar batranii dati la groapa cu mortaciuni?(pensia) Compania creste , tinerii descresc, ce fel de interactiune este asta? Circul este din ce in ce mai excitant iar painea din ce in ce mai amara! Simplu daca cautam excitatii, cand circul nu ni le ofera ne autoexcitam si cerem dreptul la autoexcitare sau perversiune sexuala ca pervetire a ratiunii sexului. dreptul la a fi bolnavi si nu dreptul la vindecare. Este ilogic sa fii impotriva unui om bolnav, dar el asa te percepe, impotriva , cere dreptul la boala cu care se autoindentifica , dreptul la identitatea bolii pentru ca nu se vede.dar se manifesta, dreptul la manifestarea ei. Revendicarea dreptului sau a dreptatii este semnul lipsei sau intunericului din propria constiinta Luminati intunericul ca el sa dispara. Veti percepe in spatele lui doar teama de viata. Este relevat constiintei umane de vizionari ca expresia sexuala este libera de formele prin care se exprima si ca aceste forme pot fi schimbate direct sau prin interventii exterioare, putem alege forma dupa dorinta. Dar cand vezi posibilitatea, intelegi simultan cu percetia si ratiunea formei si discriminarea formelor inceteaza. Esti fericit ca esti barbat sau femeie far a mai dori opusul, intelegi ratiunea existentei ca barbat sau femeie si o exprimi in manifestare constienta. Intelegi ca a fi numai barbat sau numai femeie este imposibil sa te exprimi complet ca posibilitatea lui a exista de sine statator. Posibilitatea de a schimba formele sexualitatii, se releva ca irelevanta raportat aspiratiilor tale reale. Dumnezeu a creat pe Eva pentru ca Adam nu era complet in exprimare, nu exista polaritatea in care iubirea sa fie curentul. As parafraza o exprimare universala prin relevarea ei planetara. Cand erati unul (Adam) ati vrut sa fiti doi (Adam si Eva) , cand veti fi doi ce veti face? La inceput si la sfarsit, au creat, au dat nastere, au adus in existenta o noua fiinta, fapt fara de care acesta posibilitate nu exista, fara polaritatea formala masculin -feminin si curentul iubirii, sfanta treime planetara. A separa conceptual barbatul de femeie conduce doar la lupta dintre sexe cu care confundam sexul pentru excitatie si satisfactie psihologica sau posedarea dorintei care este simultana cu efectul ei pierderea dorintei, sau moartea ei. Cocreatia ca termen dezbracat de interpretarile abstracte este faptul al carui efect suntem. Cocreatia ne da continuitate formala si existenta de sine stataoare sau neconditionata si asta putem sustine doar impreuna ca barbati si femei. ca expresie a creativitatii si receptivitatii acesteia de energaia inuversala.Triada inteligenta- creatoare, energie- neformata, cu maxima receptivitate si potential creator sau universalul, corp- creatia obiectivata in perceptie, nu contine trei elemente separate intre ele ci releva o etapizare a unui unic proces al eternitatii profunzimii si imensitatiica spatiu daca nu vedem aceste cuvinte ca opuse al timpului si spatiului asa cum le percepem. Acest proces este denumit "mintea unica", spiritul unic, sau continatorul a tot ce este, verbul cosmic sau ordinea ordinii, sursa oricarei structuri ordonate si complete in sine, natura, creatia . Noi traim in afara lui pana se releva in perceptia noastra subiectiva ca obiectiv, circumstanta obiectiva, existentiala sau realitate. Inchipuirea ca asa ar fi nu ajuta la nimic, ar fi o credinta si credinta este limitarea perceptiei la premeditarea ei. Credinta nu ne intareste pentru ca niciodata nu vom avea siguranta ca este asa pentru ca asa cred eu sau pentru ca asa este. Acesta nesiguranta se reflecta in faptul ca niciodata nu suntem siguri ca suntem iubiti si cerem mereu dovezi sau reafirmarea iubirii, fapt care ereveaza mincinosii si desconspira conflictul din fundal si fatada falsa afirmatiilor si dovezilor. De aceea nu credeti ce va spun, in fapt afirmatiile mele sunt fara valoare practica alta decat provocarea explorarii fiintei voastre in profunzimile ei si nu doar a superficialitatilor exterioare. Aceasta explorare are ca sens intregirea consriintei care nu a fost si nu este fragmentata si nici nu va fi decat in inchipuirea celor ce ignora fiinta si fiintele. Ierarhizarea nivelelor de constiinta este falsa (comedia acestei ierarhizari este relevata de imposibilitatea comparatiei faptului cu el insusi), ceea ce este diferit fara a fi separat de el insusi este doar niveleul de perceptie a profunzimii relatiilor din intregime. Atentia neselectiva le releva si putem spune ca suntem acolo unde atentia noastra este. Atentia ne spune ca suntem in relatie, existam in relatie si ce fel de relatie si care este ratiunea ei. Daca nu ne place relatia nu ne razbunam pe polaritatile ei personificate caz in care ne mentinem in aceeasi relatie si traim sentimentul neputintei libertatii ca expresie obiectivata in perceptie prin actiunile noastre, o folosim in domeniul in care este rationala si alegem relatia in acord cu aspiratiile noastre care ne pacifica gandirea si sufletul. Alegerea este un termen materialist, in fapt ealegerea spirituala insemna a trai in ea si pentru ea. Noi cand alegem implicit credem ca posedam acel 'ales", este al nostru, dar relatia nu este un obiect care poate fi posedat si pastrat ci doar tarit si exprimat in comportament si atitudine. Relatia nu este rigida, fixa ci este un curent , o curgere din launtru in afara si din afara inlauntru, este curentul viu care anima intrega creatie , o incalzeste si sustine. Este miscarea spiritului uman iar lumina sa este in faptele fiecaruia care incalzesc intregul univers si in simultaneitate, sufletul omului. Nu stim ce ne incalzeste sufletele? Atunci ce cunoastere cautam? Cunoasterea cautata nu este cunoastrea lui Dumnezeu, ea nu incalzeste ci doar excita , exaltarea placerilor senzoriale consuma senzorii nu incalzeste . Flacara exitatiei extreme arde senzorii si nu mai simtim ceva, cautam excitatii mai mari. Orice senzatie conditionata este efemerul, trecatorul si trcem prin existenta ca gasca prin apa; deveirea nu e calea vietii. "Cand vei bea apa de la izvorul ei nu-ti va mai fi sete niciodata". Vem sa devenim stand cu spatele la ce suntem.Cand stii cine esti, nu mai esti! Vreti sa nu mai fiti! Misterul existentei ramane mister, asa este si cu asta basta. Am recunoscut misterul si el ma recunoaste. Asta conduce la resposabilitatea faptelor, comportamentului, harul inteligentei creative in cocreatie a carei comuniune o percepem ca fericire creativa sau de a fi. Cineva imi aminteste mereu ca 'suntem condamnati la fericire" si ea este sfarsitul lumii conditionale.Spiritul uman a fost este si ramane liber iar experienta limitarii in reflecta propria libertate. Ce facem in libertate este responsabilitatea fiecaruia; Viata nu este grea si Dumenezeu nu este politist, procuror si judecatorul care condamna sau pedepseste, asta este doar povestea in care jucam roluri diferite ale aceleiasi slabiciuni.Forma generalizata a slabiciunii este familiaritate ca atitudine, credem ca ne putem permite a impune si a revendica celorlalti doar pentru ca este familia noastra. Familiaritatea ca atitudine este expresia indiferentei si nerespectului libertatii, atacul intimitatii si profunzimilor fiecaruia. Ea exclude respectul sincer si comunicarea de pe pozitii de echilibru sau comuniunea potentiala . Impune legaturi premeditate care sunt refuzul comuniunii firesti, naturale. noi suntem impreuna si nu are sens sa ne legam unii de altii ca sa fim impreuna. Orice legatura conceptuala este o impunere si genereaza dependenta psihologica de ccare este necesar sa ne vindecam constientizand falsitatea ei. "Doua pasari daca le legi nu mai pot sa zboare"; probabil din acest motiv se spune 'casatoria e moartea sau cimitirul dragostei . Casatoria este in spirit si nu o legatura sociala pe considerente patrimoniale.
dar ce dai la vedre nu este intotdeauna cu nevazutul primit in schimb. Dar daca totusi ai impresia ca dai ceva, ca esti exploatat sau tratat ca naiv si slab, ca esti parazitat, este util sa descoperi ce primesti simultan in schimb, datoria materiala ata sa a cuiva fata de tine este o inchipuire. Daca vezi limpede simultaneitatea schimbului reciproc, vei vedea ca esti dator doar in fata propriei constiinte, fata de propriul spirit uman. Descoperirea, sau dezbracarea de hainele conceptuale ale propriului spirit te va dezvalui ca beneficiar si nu ca datornic sau camatar. Simultaneitatea si sincronicitatea fiintei noastre, ne poate ajuta sa percepem fara sa ne pozitonam egocentric sau personal si in acesta perceptie sunt doar enenimente sau situatii impreuna si ordonat exprimate. daca vreti sa cunoasteti impactul celorlalti asupra voastra, acesta nu poate fi relevat prin abordare personala sau doar a fatelor personale, ci a faptelor in simultaneitatea lor conjuncturala. Inceputul este sfarsitul sau consecinta, cum erai cand ai intalnit pe cineva si cum esti in prezenta lui ca stare si circumstanta completa, ce se intampla cand acea prezenta nu mai este in prezenta "ta"? Cum era persona cand ai intalnit-o si cum este la finele interactiunilor dintre tine si ea? Intrebarile la care stim raspunsul sunt revelatoare si ele fac suspiciunea si banuiala inutile. Esti mai bine decat ai fost si el-ea este mai rau decat a fost la intalnuirea cu tine iti arata adevarata fata Esti mai rau decat atunci cand ai intalnit respectiva persoana iti desconspira adevarata ei fata. Stim intotdeauna ce insemna sa fim bine sau rau si nu are legatura cu aspectele materialiste ale circumstantelor, fapt clar relevat ca cel mai bine ne simtim tineri, tineri si liberi desi inca nu am acumulat material. Cum sunt tinerii angajati cand intra intr-o companie si cum sunt cand o parasesc? De ce se angajeaza in special tinerii iar batranii dati la groapa cu mortaciuni?(pensia) Compania creste , tinerii descresc, ce fel de interactiune este asta? Circul este din ce in ce mai excitant iar painea din ce in ce mai amara! Simplu daca cautam excitatii, cand circul nu ni le ofera ne autoexcitam si cerem dreptul la autoexcitare sau perversiune sexuala ca pervetire a ratiunii sexului. dreptul la a fi bolnavi si nu dreptul la vindecare. Este ilogic sa fii impotriva unui om bolnav, dar el asa te percepe, impotriva , cere dreptul la boala cu care se autoindentifica , dreptul la identitatea bolii pentru ca nu se vede.dar se manifesta, dreptul la manifestarea ei. Revendicarea dreptului sau a dreptatii este semnul lipsei sau intunericului din propria constiinta Luminati intunericul ca el sa dispara. Veti percepe in spatele lui doar teama de viata. Este relevat constiintei umane de vizionari ca expresia sexuala este libera de formele prin care se exprima si ca aceste forme pot fi schimbate direct sau prin interventii exterioare, putem alege forma dupa dorinta. Dar cand vezi posibilitatea, intelegi simultan cu percetia si ratiunea formei si discriminarea formelor inceteaza. Esti fericit ca esti barbat sau femeie far a mai dori opusul, intelegi ratiunea existentei ca barbat sau femeie si o exprimi in manifestare constienta. Intelegi ca a fi numai barbat sau numai femeie este imposibil sa te exprimi complet ca posibilitatea lui a exista de sine statator. Posibilitatea de a schimba formele sexualitatii, se releva ca irelevanta raportat aspiratiilor tale reale. Dumnezeu a creat pe Eva pentru ca Adam nu era complet in exprimare, nu exista polaritatea in care iubirea sa fie curentul. As parafraza o exprimare universala prin relevarea ei planetara. Cand erati unul (Adam) ati vrut sa fiti doi (Adam si Eva) , cand veti fi doi ce veti face? La inceput si la sfarsit, au creat, au dat nastere, au adus in existenta o noua fiinta, fapt fara de care acesta posibilitate nu exista, fara polaritatea formala masculin -feminin si curentul iubirii, sfanta treime planetara. A separa conceptual barbatul de femeie conduce doar la lupta dintre sexe cu care confundam sexul pentru excitatie si satisfactie psihologica sau posedarea dorintei care este simultana cu efectul ei pierderea dorintei, sau moartea ei. Cocreatia ca termen dezbracat de interpretarile abstracte este faptul al carui efect suntem. Cocreatia ne da continuitate formala si existenta de sine stataoare sau neconditionata si asta putem sustine doar impreuna ca barbati si femei. ca expresie a creativitatii si receptivitatii acesteia de energaia inuversala.Triada inteligenta- creatoare, energie- neformata, cu maxima receptivitate si potential creator sau universalul, corp- creatia obiectivata in perceptie, nu contine trei elemente separate intre ele ci releva o etapizare a unui unic proces al eternitatii profunzimii si imensitatiica spatiu daca nu vedem aceste cuvinte ca opuse al timpului si spatiului asa cum le percepem. Acest proces este denumit "mintea unica", spiritul unic, sau continatorul a tot ce este, verbul cosmic sau ordinea ordinii, sursa oricarei structuri ordonate si complete in sine, natura, creatia . Noi traim in afara lui pana se releva in perceptia noastra subiectiva ca obiectiv, circumstanta obiectiva, existentiala sau realitate. Inchipuirea ca asa ar fi nu ajuta la nimic, ar fi o credinta si credinta este limitarea perceptiei la premeditarea ei. Credinta nu ne intareste pentru ca niciodata nu vom avea siguranta ca este asa pentru ca asa cred eu sau pentru ca asa este. Acesta nesiguranta se reflecta in faptul ca niciodata nu suntem siguri ca suntem iubiti si cerem mereu dovezi sau reafirmarea iubirii, fapt care ereveaza mincinosii si desconspira conflictul din fundal si fatada falsa afirmatiilor si dovezilor. De aceea nu credeti ce va spun, in fapt afirmatiile mele sunt fara valoare practica alta decat provocarea explorarii fiintei voastre in profunzimile ei si nu doar a superficialitatilor exterioare. Aceasta explorare are ca sens intregirea consriintei care nu a fost si nu este fragmentata si nici nu va fi decat in inchipuirea celor ce ignora fiinta si fiintele. Ierarhizarea nivelelor de constiinta este falsa (comedia acestei ierarhizari este relevata de imposibilitatea comparatiei faptului cu el insusi), ceea ce este diferit fara a fi separat de el insusi este doar niveleul de perceptie a profunzimii relatiilor din intregime. Atentia neselectiva le releva si putem spune ca suntem acolo unde atentia noastra este. Atentia ne spune ca suntem in relatie, existam in relatie si ce fel de relatie si care este ratiunea ei. Daca nu ne place relatia nu ne razbunam pe polaritatile ei personificate caz in care ne mentinem in aceeasi relatie si traim sentimentul neputintei libertatii ca expresie obiectivata in perceptie prin actiunile noastre, o folosim in domeniul in care este rationala si alegem relatia in acord cu aspiratiile noastre care ne pacifica gandirea si sufletul. Alegerea este un termen materialist, in fapt ealegerea spirituala insemna a trai in ea si pentru ea. Noi cand alegem implicit credem ca posedam acel 'ales", este al nostru, dar relatia nu este un obiect care poate fi posedat si pastrat ci doar tarit si exprimat in comportament si atitudine. Relatia nu este rigida, fixa ci este un curent , o curgere din launtru in afara si din afara inlauntru, este curentul viu care anima intrega creatie , o incalzeste si sustine. Este miscarea spiritului uman iar lumina sa este in faptele fiecaruia care incalzesc intregul univers si in simultaneitate, sufletul omului. Nu stim ce ne incalzeste sufletele? Atunci ce cunoastere cautam? Cunoasterea cautata nu este cunoastrea lui Dumnezeu, ea nu incalzeste ci doar excita , exaltarea placerilor senzoriale consuma senzorii nu incalzeste . Flacara exitatiei extreme arde senzorii si nu mai simtim ceva, cautam excitatii mai mari. Orice senzatie conditionata este efemerul, trecatorul si trcem prin existenta ca gasca prin apa; deveirea nu e calea vietii. "Cand vei bea apa de la izvorul ei nu-ti va mai fi sete niciodata". Vem sa devenim stand cu spatele la ce suntem.Cand stii cine esti, nu mai esti! Vreti sa nu mai fiti! Misterul existentei ramane mister, asa este si cu asta basta. Am recunoscut misterul si el ma recunoaste. Asta conduce la resposabilitatea faptelor, comportamentului, harul inteligentei creative in cocreatie a carei comuniune o percepem ca fericire creativa sau de a fi. Cineva imi aminteste mereu ca 'suntem condamnati la fericire" si ea este sfarsitul lumii conditionale.Spiritul uman a fost este si ramane liber iar experienta limitarii in reflecta propria libertate. Ce facem in libertate este responsabilitatea fiecaruia; Viata nu este grea si Dumenezeu nu este politist, procuror si judecatorul care condamna sau pedepseste, asta este doar povestea in care jucam roluri diferite ale aceleiasi slabiciuni.Forma generalizata a slabiciunii este familiaritate ca atitudine, credem ca ne putem permite a impune si a revendica celorlalti doar pentru ca este familia noastra. Familiaritatea ca atitudine este expresia indiferentei si nerespectului libertatii, atacul intimitatii si profunzimilor fiecaruia. Ea exclude respectul sincer si comunicarea de pe pozitii de echilibru sau comuniunea potentiala . Impune legaturi premeditate care sunt refuzul comuniunii firesti, naturale. noi suntem impreuna si nu are sens sa ne legam unii de altii ca sa fim impreuna. Orice legatura conceptuala este o impunere si genereaza dependenta psihologica de ccare este necesar sa ne vindecam constientizand falsitatea ei. "Doua pasari daca le legi nu mai pot sa zboare"; probabil din acest motiv se spune 'casatoria e moartea sau cimitirul dragostei . Casatoria este in spirit si nu o legatura sociala pe considerente patrimoniale.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu