semnificatii

Atunci cand incercam sa comunicam ne izbim de semnificatii! Constatam surprinsi ca auzim dar  nu intelegem ca intelegem dar nu pricepem.

Semnificatiile cuvintelor sunt diferite pentru fiecare dar comuna este ignorarea lor. Cuvintele care ne sperie sunt cuvintele ale caror semnificatie nu o cunoastem. Ne vor trezi reactii contestatare, sau intrebari lamuritoare. Cand nu cunoastem semnificatia cuvintelor le interpretam si interpretarea blocheaza orice comunicare."Ce vrei sa spui ca eu, ...?" este inceputul razboiului cuvintelor generat de interpretare. Minciuna deliberata sau formarea de imagini false,  depre tine pozitive si calomniatoare la adresa celorlalti este arta manipularii psihologbice care speculeaza ignorarea semnificatiilor cuvintelor. Cuvintele sunt roadele pomului si vorbesc despre pom nu despre consumatorul fructelor. Aceste considerente despre evidentele banalitatilor de zi cu zi din conversatiile noastre ma determina sa caut si cunosc semnificatia PRIMA pe care creatorul cuvantului sau denumirii o avea cand a numit acel ceva. In tehnologie acest prim demers in fata denumirii este obligatoriu daca vrem sa intelegem despre ce e vorba si la ce se refera..daca nu cunoastem semnificatia "laser", "maser', etc , vom sta ca viteii in fata portii. In abordarea stiintei primul demers este cunoasterea semnificatiei denumirilor, adica limbajul domeniului. La fel si in existenta comuna ca sa comunicam invatam cuvinte; invatam cuvinte dar semnificatia lor nu este o obligatie, se presupune ca stim ce insemna si ceea ce stim este prin inductia mediului familial sau social mai larg. Ni se da o "mostenire" a semnificatiilor cuvintelor  considerate ca banale. Dar semnificatia cuvantului nu este niciodata banala! Este verbul sau, sau miscarea sa. Fara intelegerea semnificatiilor cuvintelor le vedem ca moarte, fixe si nesmiscate mereu la fel, Dar daca acordam atentie semnificatiilor lor, percepem miscarea , actiunea denumita astfel si o putem folosi pragmatica ca si in stiinta. Voi reeleva cateva semnificatii date unor cuvinte care ne sperie sau inhiba si astfel le evitam, le ignoram micarea si pragmatismul existential. Este evident ca in afara gandirii (sau cunoasterii) orice realitate este incognoscibila. Gandirea este procesul in care cunoasterea se evidentiaza si exprima in dinamica ei inoitoare sau rigida, proces denumit " cognoscibilul",  tot ce este cunoscut si tot ce poate fi cunoscut, adica cunoscutul si necunoscutul impreuna. Gandirea nu este doar ce cunoastem ci si ce nu cunoastem dar putem cunoaste si este o plenitudine dinamica de sine statatoare. Cunoasterea ca parte monadica a procesului denumit 'cognoscibilul" este conditionata de denumire. Toate denumirile cunoscute  si necunoscute formeaza tot ce este denumit. Necunoscutul este tot ce nu este denumit . Denumirea nu epuizeaza sau limiteaza necunoscutul .ca sa denumim mai intai trebuie sa percepem ceva ce nu a fost inca denumit sau sa creem ceva nou pe care sa-l denumim. Exista o proba in a fi recunoscut ca "filosof" aceea de a decoperi si denumi ceva  nedenumit inca, ' sa creezi o noua denumire" adica sa imbogatesti domeniul cunoasterii. Dar sa revenim la denumirile care ne sperie sau inhiba. Cuvantul cel mai interpretat ca dovada a neintelegerii denumirii respective este spirit. Neintelegand cuvantul i-am asociat pluraruri ca expresie a interpretarilor diferite personificand semnificatia universala a sa.Oamenii au observat, au contemplat inconjuratorul lor, mediul universal, universul formelor si au intuit existenta in spatele tuturor formelor o Inteligenta Creatoare Unica a acestor forme. Aceasta inteligenta creatoare exprima calitatea sa esentiala creativitatea si au denumit-o 'Divina si infinita" care penetreza toate lucrurile . Acesta perceptie nu poate fi negata nici subiectiv nici stiintific, este o evidenta si ca atare a fost denumita pentru a putea comunica clar referitor la acesta evidenta. Deoarece perceptia contemplativa releva acest fapt au denumit caracteristica acestei evidente "Infinita si sursa a toate formele" caracterista fundamentala pe care o denumim creativitate si au denumit-o "divina" Este divina si divinitatea ei a pus in forma gandita sau vizibila (si denumibila), faptul sau adevarul tuturor lucrurilor. Puteti denumi acest Spirit inteligent si infinit de intelept, oricum doriti, esenta creativitatii ebidente, creativitate constienta de sine, Binele universal, Viata universala, Unicul, etc, dar ca sa comunicam cu referire clara pentru toti comunicatorii aceeasi senficatie este necesar a fi reflectata intr-un unic cuvant, si acest unic cuvant pentru toti care se refera la evidenta perceptiva unanima este "Dumnezeu" Spun ca este o perceptie universala pentru ca nimeni si nici stiinta obiectiva nu o neaga. Necunoasterea semnificatiei universale a cuvantului face sa fie interpretat in fel si chip si sa purtam razboaie ale interpretarilor noastre in conversatii. Odata ce omul a denumit un lucru are puterea de al aduce in existenta. Am perceput o evidenta naturala (nefacuta de noi), apoi o denumim, ii descriem caracteristicile si o putem manifesta in existenta sau mediu vizibil sau in forma gandita .  Din descrierile perceptiei sau gandirea ei redau cateva exprimari; "In stare fara forma, Spiritul Inteligent, Infinit, Intelept, (literele mari au semnificatia denumirii fiintei), este tacut si contemplativ. inteligenta se intelegea pe sine ca si spectatorul si producatorul tuturor lucrurilor neinsufletite si insufletite si vedea ca nu apare nici o schimbare. Divinitatea sau creativitatea implicita Inteligentei a generat dinamica Universului denumita de oameni "planul divin", Imaginea perfecta a ceea ce Univesul este, asa cum il vedem astazi" Inteligenta este intotdeauna observatorul si dirijorul acestui perfect plan adus in vizibil sau forma gandita, inclusiv a dinamicii sale perfecte. Forma insufletita inzestrata cu toate potentialitatile prin care se putea exprima complet , idealul inteligentei denumit :"ideal divin" (al divinitatii) a fost exprimata si este ceea ce este cunoscut sub denumirea de "omul nemuritor' Acest Ideal Divin ,se diferentiaza in toate fazele si directiile  si este astazi "denumita acesta diferentiere sau dinamica launtrica "nemurirea fiecarui om". "Acest Ideal creativ, acest Om fiind creeat in insasi esenta Inteligentei atotcunoscatoare (cognoscibilul) a fost denumit "Fiul Principiului" cu putere supra oricarui atribut sau conditii. "Fiu"este denumirea, insemna "a fi unit" Este pe deplin liber sa aleaga ca sa nu ajunga in nici un fel sclav, sluga sau papusa.  Acest Ideal nemuritor al Inteligentei divine include "o scateie" din focul celui care l-a adus in existenta. Aceasta scateie este denumita 'samanta de Dumnezeu" din fiecare sau "divinitatea din om". Acesta proiectie sau scateie a Idealului divin este prima celula care in cele din urma a devenit diferentiindu-se corpul omenesc.Aceasta celula este ca denumire, ca nume 'Crist" Ea pastreaza imaginea Siritului divin proiectat si implantat in ea si nu poate fi pervertita de gandirea omului. Aceasta prima celula este divizata si repetata de multe milioane de ori, astfel omul este intotdeauna "Divin" sau creativ. aceasta celula isi proicteaza divinitatea in orice celula creata prin multiplicarea sa daca multiplicarea sa nu este pervertita de gandirea omenesca. ( imi amintesc ca cristosul a fost crucificat ca sa nu faca pui:)) Ansamblul acestor celule care contin idealul divin multiplicat in insasi esenta lor impovida diferentierilor formale se constituie intr-un container sau invelis  denumit 'corp uman" Spiritul sau esenta inca in forma nemodificata are inteligenta necesara pentru a vedea toate schimbarile din jurul sau ramanand mereu la cel mai inalt nivel sau vibratie de dirijare a acestora. Intreaga acesta perceptie a intregului proces divin a fost denumita sau consemnata pentru constiinta omenirii , sau exprimata astfel; "Omul este Spirit si Spiritul este Dumnezeu" Acesta denumire de spirit este mai usor abordabila daca recunoastem denumirea sa curenta de "Minte" Toti au minte dar nu stiu ce e aia. Putem reformula aceeasi exprimare sub forma mai nesperioasa de "Omul este Minte si Mintea este Dumnezeu" Nu este o bagatelizare sau diminuare a faptului ci este o reelevare a Idealului Divin , curent in existenta noastra de zi cu zi. mai putem exprima perceptia aceasta prin' "Corpul este Minte si Mintea este Dumnezeu" Acesta exprimare nesperiosa si neinchipuita putem folosi in intelegerea conceptelor gresite despre corp care sunt in minte ca imagini vizibile sub forma deteriorarilor lui si pe care le denumim "boli sai disfunctii" Pragmatismul cunoasterii semnificatiei originale date cuvintelor precun si observatiile clinice l-au determinat pe dr. Bailles sa scrie cartea "Mintea poate vindeca" si este normal sa fie asa cand gandirea sa este responsabila constienta si smerita in fata miracolului propriei existente; cea care poate imbolnavi poate si vindeca, neconditionat de rugaciuni la "Cel" care nu a imbolnavit vreodata pe cineva, ci prin actiuni directe de curatire de informatii false despre sinele sau, sau mai direct si accesibil tuturor prin "a fi unit" cu "Acela"  Cunoasterea este o simpla recunoastere, mai intai trebuie cunoscut "Acela,  Aceea" exista chiar in om si omul este chiar lucrul acesta, "El"adus in forma vizibila sau gandita. Pervertirea gandirii sau calitatii omului de a gandi just si direct in orice conditii  (minciuna, inselaciune, autoinselare) este sursa "necazurilor sale" si acesta exprimare este a unei perceptii, nu este o parere sau terapie psihologica inductiva de tipul poxitiv sau negativ. Terapiile psihologice  prin inchipuirea pozitivului emotional sau social, asa numitele "autoinductii pozitive" sunt consecinta ignorarii semnificatiilor a ceea ce suntem in origine sau samanta. Idealul cautat este samanta a ceea ce suntem si el este deja inlauntrul constiintei  cunoasterii umane si ne responsabilizeaza gandirea si exprimarea. Cunoastem ce avem de facut si sa nu mai ne alintam cu intrebari ipocrite de genul" ce este de facut" mimand o falsa modestie si inocenta' ne spunem crestini dar invatatura cristica ignoram in fapte: "Nu mintiti, nu faceti ce vi'i sila" (fara iubire este sila) Libertate spune ce iti face rau nu ce trebuie sa faci. Ne poate impiedica cineva sa nu mintim si sa facem ce ne e sila? Daca da, atunci am murit deja in constiinta de sine si 'invierea" este viitorul adus in forma vizibila sau gandita. daca suntem morti nu mai putem face altceva decat sa inviem. Din experienta lui "Stan Patitul" care este denumirea mediocritatii care invata doar din cucuiele proprii (inteleptul invata din cucuiele celorlalti) si doar prostul le stie pe toate, va comunic imperativul "salvati-va de salvatori" fiti vigilenti ca serpii si inocenti precum copii. Copii nu se rusineaza sa invete semnificatii, cuvinte, stiinta sau constiinta , nu trebuie sa le stie pe toate ca sa minta cand este intrebat ceva precum intelectualii fac. Fara inocenta dinamica universului nu ar exista , in inocenta necunoscutul si perfectul ideal divin se  releva de fiecare data  sub noi si minunate expresii si vom intelege ca prima si a doua venire este fara imprtanta cand vine in fiecare clipa. Intelectul e greoi dar inocenta sprintena si voioasa in recunoastere si cunoastere integrand armonios nedenumitul si necunoscutul care ne mai salveaza inca, sublimul natural. Cand nu ne mai speriem de cuvinte sau de semnificatiile lor false revenim in inocenta. Cred ca este pragmatic ca fiecare sa faca inventarul cuvintelor care-l sperie si apoi sa caute semnificatia lor originala.  Sunt obligat sa multumesc celui care prin suferinta sa in situatia curenta din existenta este autorul articolului de fata , caci altfel nu as fi rascolit semnificatii ale cuvintelor cel speriau si confuzionau taradu-l in razboaie inutile.